De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 19 decembrie 2022 09:26 (modifică) IoanT (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: __TOC__ ==Date biografice== ==Opera (selectiv)== ==Bibliografie==) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 19 decembrie 2022 09:27 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Date biografice) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| __TOC__ | __TOC__ | ||
| ==Date biografice== | ==Date biografice== | ||
| + | (N. 11 feb. 1922, Cluj – d. 13 aug. 2007, Cluj-Napoca). Compozitor, dirijor, profesor universitar la Academia de Muzică din Cluj. | ||
| + | |||
| + | Provenind dintr-o familie intelectuală, cu origini bistrițene, Tudor Jarda își va începe și el studiile tot la Bistrița, la Școala Normală de Băieți, pe care o absolvă în vara anului 1940. După anexarea nordului Transilvaniei la Ungaria, familia sa se refugiază la Timișoara, unde urmează, în paralel, cursuri la Școala Politehnică și la Conservatorul din Cluj, relocat din cauza ocupației maghiare la Cluj. Aici studiază pedagogie, trompetă și compoziție, avându-i ca profesori, printre alții, pe Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlașiu, Dumitru Cărbunescu și George Simonis. | ||
| + | |||
| + | După război, reîntors la Cluj, Tudor Jarda urmează cursuri de filozofie cu Lucian Blaga și D.D.Roșca, de estetică cu Liviu Rusu și de psihologia educației cu Nicolae Mărgineanu. Este angajat ca timpanist la Opera Română și Filarmonica din Cluj (1945-1948). În 1949 își începe cariera didactică, fiind numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj (până la pensionarea din 1984), îndeplinind și funcția de secretar al filialei clujene a Uniunii Compozitorilor din România (1954-1957). De-a lungul carierei sale, Tudor Jarda a fost profesor și la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde a fost șef de catedră și prodecan, dar și la Universitatea din Oradea, după 1990. Cea mai importantă funcție a fost, însă, cea de director și dirijor al Operei Române din Cluj-Napoca, între anii 1975-1981. | ||
| + | |||
| + | Interesul său major a fost pentru folclorul transilvănean, îndeosebi cel din zonele Năsăudului, Maramureșului și Bihorului, zone din care a cules texte și cântece populare și unde a colaborat cu ansambluri folclorice la diferite concursuri internaționale. Tudor Jarda are și o creație cultă, cuprinzând patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani și cca 50 de lieduri pe versurile unor mari poeți români. | ||
| + | Opera (selectiv) | ||
| + | |||
| ==Opera (selectiv)== | ==Opera (selectiv)== | ||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
Versiunea de la data 19 decembrie 2022 09:27
Cuprins |
Date biografice
(N. 11 feb. 1922, Cluj – d. 13 aug. 2007, Cluj-Napoca). Compozitor, dirijor, profesor universitar la Academia de Muzică din Cluj.
Provenind dintr-o familie intelectuală, cu origini bistrițene, Tudor Jarda își va începe și el studiile tot la Bistrița, la Școala Normală de Băieți, pe care o absolvă în vara anului 1940. După anexarea nordului Transilvaniei la Ungaria, familia sa se refugiază la Timișoara, unde urmează, în paralel, cursuri la Școala Politehnică și la Conservatorul din Cluj, relocat din cauza ocupației maghiare la Cluj. Aici studiază pedagogie, trompetă și compoziție, avându-i ca profesori, printre alții, pe Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlașiu, Dumitru Cărbunescu și George Simonis.
După război, reîntors la Cluj, Tudor Jarda urmează cursuri de filozofie cu Lucian Blaga și D.D.Roșca, de estetică cu Liviu Rusu și de psihologia educației cu Nicolae Mărgineanu. Este angajat ca timpanist la Opera Română și Filarmonica din Cluj (1945-1948). În 1949 își începe cariera didactică, fiind numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj (până la pensionarea din 1984), îndeplinind și funcția de secretar al filialei clujene a Uniunii Compozitorilor din România (1954-1957). De-a lungul carierei sale, Tudor Jarda a fost profesor și la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde a fost șef de catedră și prodecan, dar și la Universitatea din Oradea, după 1990. Cea mai importantă funcție a fost, însă, cea de director și dirijor al Operei Române din Cluj-Napoca, între anii 1975-1981.
Interesul său major a fost pentru folclorul transilvănean, îndeosebi cel din zonele Năsăudului, Maramureșului și Bihorului, zone din care a cules texte și cântece populare și unde a colaborat cu ansambluri folclorice la diferite concursuri internaționale. Tudor Jarda are și o creație cultă, cuprinzând patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani și cca 50 de lieduri pe versurile unor mari poeți români. Opera (selectiv)
