De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 9 aprilie 2019 09:33 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: __TOC__ '''Date biografice:''' n. 26.03.1869, Bistrița – d. 2.06.1938, Cluj. '''Filolog și teolog evanghelic.''' Urmează cursurile Gimnaziului Superior Evanghelic din Bistri...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 9 aprilie 2019 09:33 (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
| #Popa, Mircea. ''Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române'. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6 | #Popa, Mircea. ''Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române'. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6 | ||
| <br> | <br> | ||
| - | [[Categorie | + | [[Categorie: Cluj]] |
| [[Categorie: Personalităţi locale]] | [[Categorie: Personalităţi locale]] | ||
Versiunea de la data 9 aprilie 2019 09:33
Date biografice: n. 26.03.1869, Bistrița – d. 2.06.1938, Cluj.
Filolog și teolog evanghelic.
Urmează cursurile Gimnaziului Superior Evanghelic din Bistrița și ale Facultății de Litere a Universității maghiare din Cluj, secția germană. Își continuă studiile la Universitatea din Tübingen, unde își ia doctoratul.
În perioada 1891-1910 este profesor la Gimnaziul Evanghelic din Bistrița, iar, în perioada 1911-1920, inspector școlar peste școlile evanghelice săsești. Timp de 17 ani, din 1920 până în 1938, lingvistul și teologul bistrițean Gustav Kisch este șeful catedrei de limbă și literatură germană a Universității din Cluj și director al Seminarului de germanistică (1919).
Din 1933, este membru de onoare al Academiei Române și membru al mai multor instituții de profil din țară și străinătate. Este întemeietorul Școlii Germaniștilor Bistrițeni (Nösner Germanistenschule) și membru corespondent al Academiei Schiller din Berlin.
Opera (selectiv):
- Die Bistritzer Mundart verglichen mit der Moselfränkischen = Dicționar comparativ al dialectului năsăudean și cel francon de pe Mosela și din Luxemburg. – Halle: s.n., 1893.
- Siebenbürgen im Lichte der Sprache: Ein Beitrag zur Kulturgeschiche der Karpathenländer = Transilvania privită sub aspectul limbii: o contribuție la istoria culturii țărilor carpatice. – Leipzig: Mayer & Müller, 1929-1934.
Bibliografie:
- Balacciu, Jana; Chiriacescu, Rodica. Dicționar de lingviști și filologi români. – București: Editura Albatros, 1978, p. 156.
- Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.169. ISBN 978-973-686-102-3
- Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.290. ISBN 978-973-133-101-0
- Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române'. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6
