De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 1 august 2014 10:34 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 1 august 2014 10:35 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) (→Documente on-line) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
| * [[Legendele Clujului/coord. prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor. – Cluj - Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010, 81 p.]] | * [[Legendele Clujului/coord. prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor. – Cluj - Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010, 81 p.]] | ||
| ==Documente on-line== | ==Documente on-line== | ||
| - | + | * Lukács József, '''Legenda lui Donat, între poveste şi realitate''', în ''Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor'', Anul XXIV, 2013, Nr.4 (275) | |
| - | |||
| - | 1. Lukács József, Legenda lui Donat, între poveste şi realitate, în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2013, Nr.4 (275) | ||
| http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2049, accesat la 15 mai 2014 | http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2049, accesat la 15 mai 2014 | ||
| Articolul se referă la legenda clujeană a lui Donat, publicată pentru prima dată în anul 1901. Lukács József prezintă legenda, analizează elementele acesteia, pornind de la statuia lui Donath şi denumirile de locuri care apar menţionate în cadrul acesteia precum Hoia, viile din Hoia, Tăietura Turcului, asediile turceşti asupra Clujului. Autorul concluzionează că se poate spune că în legenda clujeană a lui Donat sunt povestite vechi amintiri ale asediului care a avut loc în anul 1704. | Articolul se referă la legenda clujeană a lui Donat, publicată pentru prima dată în anul 1901. Lukács József prezintă legenda, analizează elementele acesteia, pornind de la statuia lui Donath şi denumirile de locuri care apar menţionate în cadrul acesteia precum Hoia, viile din Hoia, Tăietura Turcului, asediile turceşti asupra Clujului. Autorul concluzionează că se poate spune că în legenda clujeană a lui Donat sunt povestite vechi amintiri ale asediului care a avut loc în anul 1704. | ||
| - | + | * Gyalui Farkas, '''Noaptea în sinagogă''' (traducere şi prezentare Lukács József), în ''Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor'', Anul XXIV, 2012, Nr.5, (264) | |
| + | |||
| http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1780, accesat la 15 mai 2014 | http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1780, accesat la 15 mai 2014 | ||
| - | + | Lukács József publică traducerea unei povestiri a lui Gyalui (Mendel) Farkas, apărută în anul 1899. Noaptea la sinagogă aduce în atenţie aspecte din viaţa evreilor clujeni, întâmplarea fantastică din această povestire fiind legată de cea mai veche sinagogă din Cluj şi care poate fi considerată o adevărată legendă a oraşului. | |
| - | + | ||
| - | + | ||
| <br> | <br> | ||
| [[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii.Webliografii]] | [[Categorie:Bibliografii.Webliografii]] | ||
Versiunea de la data 1 august 2014 10:35
Documente tipărite
Documente on-line
- Lukács József, Legenda lui Donat, între poveste şi realitate, în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2013, Nr.4 (275)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=2049, accesat la 15 mai 2014
Articolul se referă la legenda clujeană a lui Donat, publicată pentru prima dată în anul 1901. Lukács József prezintă legenda, analizează elementele acesteia, pornind de la statuia lui Donath şi denumirile de locuri care apar menţionate în cadrul acesteia precum Hoia, viile din Hoia, Tăietura Turcului, asediile turceşti asupra Clujului. Autorul concluzionează că se poate spune că în legenda clujeană a lui Donat sunt povestite vechi amintiri ale asediului care a avut loc în anul 1704.
- Gyalui Farkas, Noaptea în sinagogă (traducere şi prezentare Lukács József), în Apostrof. Revistă a Uniunii Scriitorilor, Anul XXIV, 2012, Nr.5, (264)
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1780, accesat la 15 mai 2014
Lukács József publică traducerea unei povestiri a lui Gyalui (Mendel) Farkas, apărută în anul 1899. Noaptea la sinagogă aduce în atenţie aspecte din viaţa evreilor clujeni, întâmplarea fantastică din această povestire fiind legată de cea mai veche sinagogă din Cluj şi care poate fi considerată o adevărată legendă a oraşului.
