De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 1 martie 2019 09:13; Ica (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Erodarea spiritului comunitar, mai cu seamă din a doua jumătate a secolului XX, în contextul transformărilor petrecute în societate, a constrâns la o necesară reflecţie asupra mutaţiilor survenite în asumarea identităţilor proprii. Astfel bibliotecile publice trebuie să-şi asume un rol activ în afirmarea tradiţiilor şi valorilor locale asociind sarcinilor ce le reveneau, prin tradiţie, de dezvoltare a colecţiilor şi de informare, servicii de memorie şi cunoaştere locală.

Principiile directoare ale IFLA şi UNESCO cu privire la serviciile bibliotecii publice stipulează necesitatea acesteia de a-şi asuma, în cadrul comunităţii locale, rolul de agent esenţial în vederea achiziţionării, prezervării şi promovării culturii locale în toată diversitatea ei prin conservarea colecţiilor de istorie locală, organizarea de expoziţii şi cercuri de lectură, publicarea de documente de interes local, promovarea unor programe interactive şi, nu în ultimul rând, prin susţinerea şi dezvoltarea tradiţiei orale ca vector important al comunicării (v. Les services de la bibliothèque publique: principes directeurs de l'IFLA/UNESCO.- Fédération Internationale des associations de bibliothèques. Section des bibliothèques publiques, 2001, cap.1.8)

Colecţiile de istorie locală găzduite de bibliotecile publice sunt privite ca instrumente capabile să reflecte comunitatea în toată diversitatea ei, să contribuie la educarea societăţii prin încurajarea participării active a cetăţenilor în vederea salvgardării şi promovării identităţii comunitare.

În continuă dezvoltare, baza de date „Memorie și cunoștere locală” își propune să vină în sprijinul utilizatorilor săi cu prezentări ale orașului Cluj-Napoca (piețe, străzi, clădiri, biserici, monumente, parcuri și grădini) într-o abordare istorică, cu semnalarea și descrierea, în cadrul Bibliografiei istorice, a cărților, dar și a altor tipuri de documente de istorie locală, cu un dicționar al personalităților locale.

Proiectul coordonat de Sorina Stanca, manager, este implementat prin echipa de bibliografi formată din: Ghizela Cosma, Anca Docolin și Ioan Tomoiagă. Pe parcursul dezvoltării bazei de date și în funcție de componența Compartimentului bibliografic, și-au adus contribuția și colegele bibliotecare: Simona Floruțău, Liana Vescan și Georgeta Topan. În prezent, asistența tehnică este asigurată de Floarea Moşoiu și Györffy András Tibor.