De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 8 august 2011 10:08 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) m (Memorii a fost mutată la Memorii/David Prodan. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 1993, 244 p.) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 8 august 2011 10:10 (modifică) (anulează) Anca (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 9: | Linia 9: | ||
| Partea a treia se concentrează asupra perioadei începând cu anii ’50, până la pensionare, ultimele însemnări ale acestei părţi, datând din anul 1978: [''„Abaterile de dreapta”''], [''Şedinţa''], [''Învăţământul ideologic''], [''Analizele de cursuri''], [''Roma 1955: Congresul mondial al istoricilor''], [''Pensionarea. Proiecte de viitor''], [''Bolile''], [''Omul nou'']. | Partea a treia se concentrează asupra perioadei începând cu anii ’50, până la pensionare, ultimele însemnări ale acestei părţi, datând din anul 1978: [''„Abaterile de dreapta”''], [''Şedinţa''], [''Învăţământul ideologic''], [''Analizele de cursuri''], [''Roma 1955: Congresul mondial al istoricilor''], [''Pensionarea. Proiecte de viitor''], [''Bolile''], [''Omul nou'']. | ||
| - | Partea a patra, aşa cum constată în ''Postfaţă'' şi Aurel Răduţiu, are un caracter „precumpănitor reflexiv”, exprimând opinii personale ale lui David Prodan, ca istoric şi cetăţean: [''Arhiva istorică''], [''Biblioteca Filialei Academiei''], [''Cultură, slujitorii culturii''], [''Profesiunea şi meşteşugul istoricului''], [''Povestea lucrărilor mele''], [''Istorie şi politică''], [''La capătul drumului'']. | + | Partea a patra, aşa cum constată în ''Postfaţă'' şi Aurel Răduţiu, are un caracter „precumpănitor reflexiv”, exprimând opinii personale ale lui David Prodan, ca istoric şi cetăţean: [''Arhiva istorică''], [[Biblioteca Academiei – Filiala Cluj|[''Biblioteca Filialei Academiei'']]], [''Cultură, slujitorii culturii''], [''Profesiunea şi meşteşugul istoricului''], [''Povestea lucrărilor mele''], [''Istorie şi politică''], [''La capătul drumului'']. |
| Ultima parte este dedicată unor colegi de breaslă, portretizaţi din perspectivă personală, ultimele însemnări din volum fiind scrise în anul 1991: [''Confraţii''], ''Nicolae Iorga. Un cuvânt de închinare'', ''[Portretul unui istoric: Constantin Daicovici''], ''Ştefan Pascu: schiţă de protret, Ştefan Pascu, cariera ştiinţifică''. | Ultima parte este dedicată unor colegi de breaslă, portretizaţi din perspectivă personală, ultimele însemnări din volum fiind scrise în anul 1991: [''Confraţii''], ''Nicolae Iorga. Un cuvânt de închinare'', ''[Portretul unui istoric: Constantin Daicovici''], ''Ştefan Pascu: schiţă de protret, Ştefan Pascu, cariera ştiinţifică''. | ||
Versiunea de la data 8 august 2011 10:10
Memorii/David Prodan. – Bucureşti : Editura Enciclopedică, 1993, 244 p. ISBN 973-45-0057-0
Memoriile lui David Prodan au apărut sub îngrijirea lui Aurel Răduţiu, care a făcut şi adnotările şi a semnat postfaţa volumului.
Acesta este structurat în cinci părţi. În prima parte, autorul rememorează perioada copilăriei şi adolescenţei sale: [Primii ani ai copilăriei], [La şcoala din sat], [Moartea mamei], [Ultimele clase primare], [La şcoala ungurească din Sebeş], [La liceu Kun din Orăştie], [Izbucneşte primul război mondial], [Bunicii. Tata], [Viaţa şcolară cea de toate zilele], [Sfârşit de război.Ziua Marii Uniri], [La liceul Aurel Vlaicu].
Partea a doua a memoriilor surprinde pregătirea şi aspecte din cariera profesională a lui David Prodan: [Student la Universitatea din Cluj], [Prietenul meu Vladimir Hartia], [Doctoratul], [La Arhivele Statului], [Călător prin Europa], [Opţiuni politice de tinereţe], [Refugiul la Sibiu], [Începuturile „democraţiei” comuniste la Cluj], [În Academie, la Institut, la Catedră].
Partea a treia se concentrează asupra perioadei începând cu anii ’50, până la pensionare, ultimele însemnări ale acestei părţi, datând din anul 1978: [„Abaterile de dreapta”], [Şedinţa], [Învăţământul ideologic], [Analizele de cursuri], [Roma 1955: Congresul mondial al istoricilor], [Pensionarea. Proiecte de viitor], [Bolile], [Omul nou].
Partea a patra, aşa cum constată în Postfaţă şi Aurel Răduţiu, are un caracter „precumpănitor reflexiv”, exprimând opinii personale ale lui David Prodan, ca istoric şi cetăţean: [Arhiva istorică], [Biblioteca Filialei Academiei], [Cultură, slujitorii culturii], [Profesiunea şi meşteşugul istoricului], [Povestea lucrărilor mele], [Istorie şi politică], [La capătul drumului].
Ultima parte este dedicată unor colegi de breaslă, portretizaţi din perspectivă personală, ultimele însemnări din volum fiind scrise în anul 1991: [Confraţii], Nicolae Iorga. Un cuvânt de închinare, [Portretul unui istoric: Constantin Daicovici], Ştefan Pascu: schiţă de protret, Ştefan Pascu, cariera ştiinţifică. Alături de Anexe, mai trebuie menţionate fotografiile alb-negru, fotografii portret sau alături de diferiţi membri ai familiei, cu care se încheie volumul memorialistic.
