De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 8 august 2011 06:19 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 1 august 2014 10:43 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | *[[A téglagyártól a tehervonatig : Kolozsvár zsidó lakosságának története = De la Fabrica de cărămizi la trenul de marfă : Istoria locuitorilor evrei ai Clujului /Lőwy Dániel. - Kolozsvár : Erdélyi Szépmíves Céh, 1998, 366 p.]] | + | ==Documente tipărite== |
| + | |||
| + | * [[A téglagyártól a tehervonatig : Kolozsvár zsidó lakosságának története = De la Fabrica de cărămizi la trenul de marfă : Istoria locuitorilor evrei ai Clujului /Lőwy Dániel. - Kolozsvár : Erdélyi Szépmíves Céh, 1998, 366 p.]]] | ||
| + | |||
| + | ==Documente on-line== | ||
| + | * Gidó Attila, '''Viaţa comunităţii evreieşti din Cluj-Napoca (Comunitate în formare, comunitate formatoare)''' | ||
| + | |||
| + | http://www.missingsince1944.ro/data/ro_GIDO.pdf, accesat la 24 apr. 2014 | ||
| + | |||
| + | Studiul creionează istoria comunităţii evreieşti din Cluj, de la începutul secolului al XVI-lea, până în anul 1940. Sunt surprinse aspecte legate de evoluţia demografică, structura socială şi ocupaţională, organizaţii şi asociaţii, membrii remarcabili ai vieţii culturale a timpului. | ||
| + | |||
| + | * Tibori Szabó Zoltán, Pozele unui album de fotografii. Viaţa evreilor din Cluj după Holocaust | ||
| + | |||
| + | http://www.missingsince1944.ro/data/ro_SZABO.pdf, accesat la 18 apr. 2014 | ||
| + | |||
| + | Articolul are ca punct de plecare albumul descoperit la Cluj, realizat în tipografia sa de Martin Katz, unul dintre supravieţuitorii clujeni ai holocaustului şi care a avut se pare un dublu scop, cel al realizării unui recensământ al comunităţii evreieşti după război şi al sprijinirii eforturilor de regăsire a rudelor dispărute ale supravieţuitorilor. Pornind de la acest album, autorul reconstituie greutăţile şi problemele cu care s-au confruntat supravieţuitorii la revenirea lor la Cluj, problemele de adaptare la evoluţiile noului regim, care în foarte multe cazuri au determinat emigrarea. Evaluarea numărului membrilor comunităţii evreieşti din Cluj evidenţiază o restrângere drastică a dimensiunilor acesteia. | ||
| + | |||
| + | * Lőwy Dániel, Cînd şi cum s-a prăbuşit din temelii statul de drept (Evreii clujeni în vremea Holocaustului) | ||
| + | |||
| + | http://www.missingsince1944.ro/data/ro_LOWY.pdf, accesat la 12 mai 2014 | ||
| + | |||
| + | Studiul prezintă aspecte legate de aplicarea legislaţiei antievreieşti la Cluj şi, în cele din urmă, dispoziţiile şi măsurile care vizau exterminarea membrilor comunităţii, în ordinea cronologică a adoptării şi aplicării lor, culminând cu strângerea evreilor în ghetoul de la fabrica de cărămidă şi deportarea acestora la Auschwitz. | ||
| + | |||
| + | * Gaal György, '''Zsidó és zsidó származású tanárok a kolozsvári egyetem tanári karában = Profesori evrei şi de origine evreiască în corpul profesoral al Universităţii clujene''', în ''Múlt és Jövő'', 2000. 1. p. 89-101 | ||
| + | |||
| + | http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=295, accesat la 5 iun. 2014 | ||
| + | |||
| + | Spre deosebire situaţia precizată de Enciclopedia Judaica conform căreia în majoritatea statelor Europene până la primul război mondial evreii au acces la statutul de profesor universitar eventual, doar după încreştinare, autorul evidenţiază şi prezintă situaţia de la Universitatea din Cluj, unde în cadrul corpului universitar erau mulţi profesori evrei şi de origine evreiască. | ||
| + | |||
| + | * Lőwy Dániel, '''A Szamos-parti város Wallenbergje = Wallenberg-ul oraşului de pe Someş''', în ''A Dunánál'', 2005., 2., p. 50-56 | ||
| + | |||
| + | http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=227, accesat la 7 iul. 2014 | ||
| + | Autorul prezintă în introducerea studiului său, cazul bine cunoscut deja al diplomatului Raoul Wallenberg, dar şi al altor diplomaţi, oameni de afaceri care prin diferite mijloace, au încercat să salveze vieţile cetăţenilor evrei în perioada holocaustului. Lőwy Dániel, aduce în atenţie prin demersul său o personalitate clujeană pe care, pe bună dreptate, o consideră un Wallenberg al oraşului de pe Someş. | ||
| + | |||
| + | Este vorba despre episcopul evanghelic clujean Járosi Andor, cunoscut de puţini, dar care nu numai că în calitatea sa s-a opus deportării evreilor, dar care, atunci când s-a impus evreilor să poarte steaua lui David, el însuşi a purtat-o alături de prietenii săi. El s-a împotrivit nu numai ca reprezentat al bisericii ci şi ca persoană privată măsurilor punitive adoptate împotriva evreilor, deportării lor, dedicându-se acţiunilor de salvare a acestora, emiţând certificate de botez false, ascunzând evrei în căminul său, iar după golirea ghetoului din Cluj, ocupându-se de înmormântarea morţilor rămaşi în urmă. Destinul său a fost unul tragic, asemănător cu al lui Wallenberg, fiind deportat în Rusia după război, unde a şi murit de Crăciun, în anul 1944. | ||
| + | |||
| + | * Kovács Kiss Gyöngy, '''A város egyenrangú polgáraiként. A kolozsvári zsidók emancipáció utáni történetéhez = Ca şi cetăţeni egali ai oraşului. Contribuţii la istoria evreilor clujeni de după emancipare''', în ''Korunk'', 1991.8 (2), p.1023-1028. | ||
| + | |||
| + | http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1339.pdf, accesat la 25 iun. 2014 | ||
| + | |||
| + | Autoarea tratează problema izvoarelor, a nejunsurilor legate de identificarea şi interpretarea lor, de numărul şi calitatea acestora afectate de politica nazistă care a lovit puternic atât indivizii cât şi instituţiile comunităţii, deci arhivele acestora. Tratează în continuare situaţia evreilor dinainte de emancipare, punând în discuţie pe bază documentată problema aşezării şi practicării comerţului de către evrei în diferite comunităţi şi nu în ultimul rând, la Cluj. | ||
| + | |||
| + | În studiu sunt abordate aspecte legate de şcolile evreieşti, cimitire, sinagogi după emancipare, dar şi prezenţa evreilor pe listele contribuabililor, ale practicanţilor diferitelor meserii, care arată integrarea lor în comunitate. Cu toate acestea autoarea consideră că rămâne în continuare întrebarea dacă evrei au contribuit ca evrei sau simpli cetăţeni ai oraşului, cândva priviţi doar ca evrei, la dezvoltarea acestuia. | ||
| + | |||
| + | * Gido Attila, '''Stratificarea socială a evreilor din clujul interbelic, în Istorie şi memorie evreiească: volum omagial dedicat doamnei dr. Lya Benjamin/ Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România'''; ed.: Anca Ciuciu, Camelia Crăciun, Bucureşti: Hasefer, 2011, p.86-108 | ||
| + | |||
| + | http://www.academia.edu/2574846/STRATIFICAREA_SOCIALA_A_EVREILOR_DIN_CLUJUL_INTERBELIC, accesat la 14 iul. 2014 | ||
| + | |||
| + | După cum mărturiseşte autorul însuşi, scopul cercetării sale este în primul rând acela de a prezenta evoluţia demografică şi structura socio-profesională a comunităţii evreieşti din Cluj, prin aceasta conturând, în primul rând, rolul jucat de evrei în dezvoltarea economică a oraşului şi evidenţiind, în al doilea rând, elemente menite să ajute la înţelegerea procesului de schimbare (probleme identităţii, mişcări interne de reînnoire, opţiuni politice) care a avut loc în cadrul societăţii evreieşti clujene, după 1918. | ||
| + | |||
| + | Imaginea societăţii evreieşti clujene interbelice, redusă în acest stadiul al cercetării la o simplă prezentare statistică presupune, aşa cum însuşi autorul remarcă, necesitatea completării informaţiilor prin cercetări arhivistice. | ||
| + | |||
| + | * Kiss András, '''Források és adatok a kolozsvári cigányok 16-19. századi történetéhez = Izvoare şi date privind istoria romilor clujeni în sec. XVI-XIX, în Kulcsok Kolozsvárhoz. A föl nem adható város, Szerkesztette Kántor Lajos és Kovács Kis György; A kötetet Deák Ferenc tervezte., Kolozsvár, Korunk Baráti Társaság''', Szeged, Mozaic Kiadó 2000. Elektronikus megjelenítés: ÖKOEK Szerkesztőség – 2008 | ||
| + | |||
| + | http://www.sulinet.hu/oroksegtar/data/kulhoni_magyarsag/2009/Kulcsok_kolozsvarhoz/, accesat la 15 iul. 2014 | ||
| + | |||
| + | Autorul, mărturisind că nu este un specialist în istoria romilor şi în consecinţă nici în reconstituirea aspectelor specifice legate de comunitate (obiceiuri, organizare comunitară), îşi motivează demersul prin dorinţa de a împărtăşi date, izvoare legate de acest subiect, pe care le-a descoperit pe parcursul cercetărilor sale de istorie locală. Scopul ar fi deci, atragerea atenţiei specialiştilor asupra izvoarelor referitoare la istoria romilor, asupra bogăţiei informaţiilor referitoare la comunitate, menite să impulsioneze reconstituirea istorică sistematică şi exhaustivă a istoriei acestei etnii. | ||
| + | |||
| + | Aceasta în condiţiile în care, romii, aşezaţi la începutul secolului al XVI-lea în afara zidurilor oraşului, au trăit alături şi împreună cu comunitatea clujeană, ajungând la o integrare în cadrul acesteia (chiar dacă o parte şi-a conservat specificul, obiceiurile) devenind ca etnie, parte în istoria comunităţii oraşului, fiind frecvent amintiţi de izvoare de-a lungul timpului. Sunt evidenţiate aspecte legate de locuire (corturi colibe, ulterior case), norme de organizare internă a comunităţii ( de ex. rolul bulibaşei), norme morale sau de drept izvorâte din obiceiuri proprii, romii în viaţa comunităţii urbane (solicitaţi la executarea sentinţelor de condamnare la moarte în calitate de călăi, dar nu numai), meşteşuguri practicate. | ||
| + | |||
| + | Dincolo de aspectele atinse doar cu pretenţia de semnalare, autorul consideră că ar fi interesant de urmărit şi alte aspecte legate de religie, onomastică, etc. | ||
| + | |||
| + | * Olosz Levente, '''Az újrakezdés. A kolozsvári zsidóság a második világháború után = Noul început. Evreimea clujeană după al doilea război mondial''' | ||
| + | |||
| + | http://itthon.transindex.ro/?cikk=18181, accesat la 21 iul. 2014 | ||
| + | |||
| + | Articolul prezintă problemele cu care s-au confruntat evreii care au revenit din lagăre, organisme constituite în sprijinul reintegrării lor sau pentru rezolvarea anumitor probleme de sănătate, sociale, juridice etc., cu care s-au confruntat aceştia după elberare. | ||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| + | [[Categorie:Bibliografii.Webliografii]] | ||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| <br> | <br> | ||
| <br> | <br> | ||
| [[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Bibliografii]] | [[Categorie:Bibliografii]] | ||
Versiunea de la data 1 august 2014 10:43
Documente tipărite
Documente on-line
- Gidó Attila, Viaţa comunităţii evreieşti din Cluj-Napoca (Comunitate în formare, comunitate formatoare)
http://www.missingsince1944.ro/data/ro_GIDO.pdf, accesat la 24 apr. 2014
Studiul creionează istoria comunităţii evreieşti din Cluj, de la începutul secolului al XVI-lea, până în anul 1940. Sunt surprinse aspecte legate de evoluţia demografică, structura socială şi ocupaţională, organizaţii şi asociaţii, membrii remarcabili ai vieţii culturale a timpului.
- Tibori Szabó Zoltán, Pozele unui album de fotografii. Viaţa evreilor din Cluj după Holocaust
http://www.missingsince1944.ro/data/ro_SZABO.pdf, accesat la 18 apr. 2014
Articolul are ca punct de plecare albumul descoperit la Cluj, realizat în tipografia sa de Martin Katz, unul dintre supravieţuitorii clujeni ai holocaustului şi care a avut se pare un dublu scop, cel al realizării unui recensământ al comunităţii evreieşti după război şi al sprijinirii eforturilor de regăsire a rudelor dispărute ale supravieţuitorilor. Pornind de la acest album, autorul reconstituie greutăţile şi problemele cu care s-au confruntat supravieţuitorii la revenirea lor la Cluj, problemele de adaptare la evoluţiile noului regim, care în foarte multe cazuri au determinat emigrarea. Evaluarea numărului membrilor comunităţii evreieşti din Cluj evidenţiază o restrângere drastică a dimensiunilor acesteia.
- Lőwy Dániel, Cînd şi cum s-a prăbuşit din temelii statul de drept (Evreii clujeni în vremea Holocaustului)
http://www.missingsince1944.ro/data/ro_LOWY.pdf, accesat la 12 mai 2014
Studiul prezintă aspecte legate de aplicarea legislaţiei antievreieşti la Cluj şi, în cele din urmă, dispoziţiile şi măsurile care vizau exterminarea membrilor comunităţii, în ordinea cronologică a adoptării şi aplicării lor, culminând cu strângerea evreilor în ghetoul de la fabrica de cărămidă şi deportarea acestora la Auschwitz.
- Gaal György, Zsidó és zsidó származású tanárok a kolozsvári egyetem tanári karában = Profesori evrei şi de origine evreiască în corpul profesoral al Universităţii clujene, în Múlt és Jövő, 2000. 1. p. 89-101
http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=295, accesat la 5 iun. 2014
Spre deosebire situaţia precizată de Enciclopedia Judaica conform căreia în majoritatea statelor Europene până la primul război mondial evreii au acces la statutul de profesor universitar eventual, doar după încreştinare, autorul evidenţiază şi prezintă situaţia de la Universitatea din Cluj, unde în cadrul corpului universitar erau mulţi profesori evrei şi de origine evreiască.
- Lőwy Dániel, A Szamos-parti város Wallenbergje = Wallenberg-ul oraşului de pe Someş, în A Dunánál, 2005., 2., p. 50-56
http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?kod=227, accesat la 7 iul. 2014 Autorul prezintă în introducerea studiului său, cazul bine cunoscut deja al diplomatului Raoul Wallenberg, dar şi al altor diplomaţi, oameni de afaceri care prin diferite mijloace, au încercat să salveze vieţile cetăţenilor evrei în perioada holocaustului. Lőwy Dániel, aduce în atenţie prin demersul său o personalitate clujeană pe care, pe bună dreptate, o consideră un Wallenberg al oraşului de pe Someş.
Este vorba despre episcopul evanghelic clujean Járosi Andor, cunoscut de puţini, dar care nu numai că în calitatea sa s-a opus deportării evreilor, dar care, atunci când s-a impus evreilor să poarte steaua lui David, el însuşi a purtat-o alături de prietenii săi. El s-a împotrivit nu numai ca reprezentat al bisericii ci şi ca persoană privată măsurilor punitive adoptate împotriva evreilor, deportării lor, dedicându-se acţiunilor de salvare a acestora, emiţând certificate de botez false, ascunzând evrei în căminul său, iar după golirea ghetoului din Cluj, ocupându-se de înmormântarea morţilor rămaşi în urmă. Destinul său a fost unul tragic, asemănător cu al lui Wallenberg, fiind deportat în Rusia după război, unde a şi murit de Crăciun, în anul 1944.
- Kovács Kiss Gyöngy, A város egyenrangú polgáraiként. A kolozsvári zsidók emancipáció utáni történetéhez = Ca şi cetăţeni egali ai oraşului. Contribuţii la istoria evreilor clujeni de după emancipare, în Korunk, 1991.8 (2), p.1023-1028.
http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1339.pdf, accesat la 25 iun. 2014
Autoarea tratează problema izvoarelor, a nejunsurilor legate de identificarea şi interpretarea lor, de numărul şi calitatea acestora afectate de politica nazistă care a lovit puternic atât indivizii cât şi instituţiile comunităţii, deci arhivele acestora. Tratează în continuare situaţia evreilor dinainte de emancipare, punând în discuţie pe bază documentată problema aşezării şi practicării comerţului de către evrei în diferite comunităţi şi nu în ultimul rând, la Cluj.
În studiu sunt abordate aspecte legate de şcolile evreieşti, cimitire, sinagogi după emancipare, dar şi prezenţa evreilor pe listele contribuabililor, ale practicanţilor diferitelor meserii, care arată integrarea lor în comunitate. Cu toate acestea autoarea consideră că rămâne în continuare întrebarea dacă evrei au contribuit ca evrei sau simpli cetăţeni ai oraşului, cândva priviţi doar ca evrei, la dezvoltarea acestuia.
- Gido Attila, Stratificarea socială a evreilor din clujul interbelic, în Istorie şi memorie evreiească: volum omagial dedicat doamnei dr. Lya Benjamin/ Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România; ed.: Anca Ciuciu, Camelia Crăciun, Bucureşti: Hasefer, 2011, p.86-108
http://www.academia.edu/2574846/STRATIFICAREA_SOCIALA_A_EVREILOR_DIN_CLUJUL_INTERBELIC, accesat la 14 iul. 2014
După cum mărturiseşte autorul însuşi, scopul cercetării sale este în primul rând acela de a prezenta evoluţia demografică şi structura socio-profesională a comunităţii evreieşti din Cluj, prin aceasta conturând, în primul rând, rolul jucat de evrei în dezvoltarea economică a oraşului şi evidenţiind, în al doilea rând, elemente menite să ajute la înţelegerea procesului de schimbare (probleme identităţii, mişcări interne de reînnoire, opţiuni politice) care a avut loc în cadrul societăţii evreieşti clujene, după 1918.
Imaginea societăţii evreieşti clujene interbelice, redusă în acest stadiul al cercetării la o simplă prezentare statistică presupune, aşa cum însuşi autorul remarcă, necesitatea completării informaţiilor prin cercetări arhivistice.
- Kiss András, Források és adatok a kolozsvári cigányok 16-19. századi történetéhez = Izvoare şi date privind istoria romilor clujeni în sec. XVI-XIX, în Kulcsok Kolozsvárhoz. A föl nem adható város, Szerkesztette Kántor Lajos és Kovács Kis György; A kötetet Deák Ferenc tervezte., Kolozsvár, Korunk Baráti Társaság, Szeged, Mozaic Kiadó 2000. Elektronikus megjelenítés: ÖKOEK Szerkesztőség – 2008
http://www.sulinet.hu/oroksegtar/data/kulhoni_magyarsag/2009/Kulcsok_kolozsvarhoz/, accesat la 15 iul. 2014
Autorul, mărturisind că nu este un specialist în istoria romilor şi în consecinţă nici în reconstituirea aspectelor specifice legate de comunitate (obiceiuri, organizare comunitară), îşi motivează demersul prin dorinţa de a împărtăşi date, izvoare legate de acest subiect, pe care le-a descoperit pe parcursul cercetărilor sale de istorie locală. Scopul ar fi deci, atragerea atenţiei specialiştilor asupra izvoarelor referitoare la istoria romilor, asupra bogăţiei informaţiilor referitoare la comunitate, menite să impulsioneze reconstituirea istorică sistematică şi exhaustivă a istoriei acestei etnii.
Aceasta în condiţiile în care, romii, aşezaţi la începutul secolului al XVI-lea în afara zidurilor oraşului, au trăit alături şi împreună cu comunitatea clujeană, ajungând la o integrare în cadrul acesteia (chiar dacă o parte şi-a conservat specificul, obiceiurile) devenind ca etnie, parte în istoria comunităţii oraşului, fiind frecvent amintiţi de izvoare de-a lungul timpului. Sunt evidenţiate aspecte legate de locuire (corturi colibe, ulterior case), norme de organizare internă a comunităţii ( de ex. rolul bulibaşei), norme morale sau de drept izvorâte din obiceiuri proprii, romii în viaţa comunităţii urbane (solicitaţi la executarea sentinţelor de condamnare la moarte în calitate de călăi, dar nu numai), meşteşuguri practicate.
Dincolo de aspectele atinse doar cu pretenţia de semnalare, autorul consideră că ar fi interesant de urmărit şi alte aspecte legate de religie, onomastică, etc.
- Olosz Levente, Az újrakezdés. A kolozsvári zsidóság a második világháború után = Noul început. Evreimea clujeană după al doilea război mondial
http://itthon.transindex.ro/?cikk=18181, accesat la 21 iul. 2014
Articolul prezintă problemele cu care s-au confruntat evreii care au revenit din lagăre, organisme constituite în sprijinul reintegrării lor sau pentru rezolvarea anumitor probleme de sănătate, sociale, juridice etc., cu care s-au confruntat aceştia după elberare.
