De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins


[modifică] Date biografice:

n. 1 martie 1853, Cluj – d. 22 martie 1921, Cluj. Arhitect, arhitect șef al orașului Cluj.

A studiat la Colegiul Unitarian din Cluj, părinții alegându-l pe Sárdi István (1846-1901) să-l îndrume ca profesor de desen. După examenul de absolvire, în 1872 a devenit student la Universitatea Tehnică din Budapesta, iar un an mai târziu s-a mutat la Politehnica din Munchen unde și-a continuat studiile în domeniul arhitecturii. La sfârșitul anului 1876 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Viena, unde a fost timp de patru ani elevul cunoscutului arhitect de origine daneză Theofil (Theophilus) Hansen, participând la proiectarea și construcția Palatului Parlamentului.

În anul 1880 a fost invitat să ocupe funcția de arhitect principal în orașul natal, Cluj, unde a și rămas până la moarte. A fost arhitect principal al orașului până la începutul secolului XX, proiectând edificii publice, biserici, case, monumente funebre și plăci comemorative. Pentru o perioadă de timp a fost și directorul Școlii Regale pentru Industria Metalului și Lemnului și a Muzeului de Industrie, instituție a cărei creare a fost legată de numele lui Pakei. În acel Muzeu, acesta a urmărit să expună o colecție considerată pe atunci modernă, care să ilustreze dezvoltarea științelor și pe lângă acestea o bogată colecție etnografică. Muzeul s-a deschis în anul 1888 aducând în fața publicului 3794 de exponate.

Către sfârșitul vieții a început să adune în desene monumentele arhitecturii clujene, dar nu a mai reușit să termine acest proiect. A realizat desene cu bastioanele și zidurile orașului, biserici ale Clujului, case renascentiste, ornamente de porți. O parte a acestora a fost publicată în anul 1944. Pentru soclul statuii lui Matei Corvin din Cluj-Napoca, a fost distins cu Ordinul Franz Josif în grad de Cavaler.

[modifică] Principalele lucrări:

  • Lucrări realizate în Cluj-Napoca: Colegiul Unitarian din Cluj (azi Liceul Brassai) Muzeul Industriei din Cluj, (azi Universitatea Tehnică), Academia de Comerț din Cluj, Hotelul New York (Continental) din Cluj, Casinoul și Pavilionul de patinaj din Parcul Central din Cluj, Abatorul orașului și numeroase clădiri de locuințe, restaurarea Casei Matei Corvin din Cluj, soclurile pentru statuile lui Matei Corvin (1902) și a Reginei Elisabeta (1901), monumente funerare din Cimitirul Central, cel al artistei Kéler Ilona (1883), al lui Móses Berde (1901) și Sámuel Brassai (1910), placa memorială pentru Casa Matia (1889) și placa memorială realizată la aniversarea a 100 de ani de la prima reprezentație a Societății de Teatru Nobiliare Maghiare Ardelene care a avut loc în Palatul Rhédey (1892).
  • Lucrări realizate în alte localități: bisericile unitariene din Belin (Covasna), Deleni, Firtănuș (Harghita ) și Odorheiu Secuiesc, biserica catolică din Târnăveni, Liceul unitarian din Odorheiu Secuiesc, Spitalele publice din Huedin și Mociu Casa lui János Fadrusz din Budapesta, Castelul contelui IstvánTeleki din Dumbrăvioara (jud. Mureș), Castelul lui Tivadar Béldie din Budila (jud. Brașov), Castelul lui István Ugron din Zau de Câmpie (jud. Mureș), castelele Teleki din Chinari (jud. Mureș), soclul statuii Maria Tereza dinBratislava și a statuii Wesselényi din Jibou (jud. Sălaj), placa memorială pentru János Kriza (în jud. Covasna), restaurarea Bisericii Unitariene Plăiești, Cluj.

[modifică] Bibliografie:

  1. Balogh Jolán. Pákei Lajos rajzai kolozsvár építészeti emlékeiről. - Kolozsvár: Erdélyi Múzeum-Egyesület, 1944. (Erdélyi Tudományos Füzetek 186.) la, http://mek.oszk.hu/08400/08496/08496.pdf, accesat la 6 noiembrie 2015.
  2. Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.431. ISBN 978-973-133-101-0
  3. Gaal György, Pákei Lajos és felmenői művelődéstörténetünkben, la http://www.europeana.eu/portal/record/9200418/BibliographicResource_3000125970218.htm, accesat la 6 noiembrie 2015
  4. Murádin-Beyer Katalin: Pákei Lajos kéziratos önéletírása, In: Pavilon. Budapest, 1993, p.42–49, la http://epa.oszk.hu/02100/02190/00180/pdf/KM_1996_02_099.pdf, accesat la 6 noiembrie 2015.