De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 iunie 2017 08:56 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (17 martie 2022 07:33) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istoricul clădirii)
 
Linia 2: Linia 2:
==Istoricul clădirii== ==Istoricul clădirii==
-[[Imagine:Reduta.jpg|thumb|100px|left|]]Pe fosta Uliţă a Mănăşturului, azi strada Memorandumului, aproape de Piaţa Unirii, se află clădirea care mai este cunoscută şi sub numele de '''Palatul ''Reduta'''''. Este una dintre cele mai vechi clădiri din Cluj, fiind construită, se pare, în secolul al XVI-lea. +[[Imagine:Reduta.jpg|thumb|100px|left|]]Pe fosta Uliţă a Mănăşturului, azi [[Strada_Memorandumului|strada Memorandumului]], aproape de [[Piaţa_Unirii|Piaţa Unirii]], se află clădirea care mai este cunoscută şi sub numele de '''Palatul ''Reduta'''''. Este una dintre cele mai vechi clădiri din Cluj, fiind construită, se pare, în secolul al XVI-lea.
Destinaţia ei a fost diferită de la o epocă la alta. În vremea lui Iosif al II-lea, clădirea a servit ca şcoală militară, pentru ca, mai târziu, la sfârşit de secol al XVIII-lea, clădirea să adăpostească cel mai important han al oraşului, cu numele de ''Calul Bălan''. După o restaurare de aproape un deceniu, în stil neoclasic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, edificiul a devenit o clădire cu rol politic, administrativ şi cultural, emblemetică pentru întreaga Transilvanie, primind numele de ''Reduta''. În 1790-1791 aici s-a întrunit Dieta Transilvaniei, una dintre primele decizii ale acesteia fiind chiar respingerea memoriului naţiunii române din Transilvania, ''Supplex Libellus Valachorum''. Tot aici s-a reunit şi cea din urmă Dietă a Transilvaniei, care a decis, în 1865, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Destinaţia ei a fost diferită de la o epocă la alta. În vremea lui Iosif al II-lea, clădirea a servit ca şcoală militară, pentru ca, mai târziu, la sfârşit de secol al XVIII-lea, clădirea să adăpostească cel mai important han al oraşului, cu numele de ''Calul Bălan''. După o restaurare de aproape un deceniu, în stil neoclasic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, edificiul a devenit o clădire cu rol politic, administrativ şi cultural, emblemetică pentru întreaga Transilvanie, primind numele de ''Reduta''. În 1790-1791 aici s-a întrunit Dieta Transilvaniei, una dintre primele decizii ale acesteia fiind chiar respingerea memoriului naţiunii române din Transilvania, ''Supplex Libellus Valachorum''. Tot aici s-a reunit şi cea din urmă Dietă a Transilvaniei, care a decis, în 1865, unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istoricul clădirii

Pe fosta Uliţă a Mănăşturului, azi strada Memorandumului, aproape de Piaţa Unirii, se află clădirea care mai este cunoscută şi sub numele de Palatul Reduta. Este una dintre cele mai vechi clădiri din Cluj, fiind construită, se pare, în secolul al XVI-lea.

Destinaţia ei a fost diferită de la o epocă la alta. În vremea lui Iosif al II-lea, clădirea a servit ca şcoală militară, pentru ca, mai târziu, la sfârşit de secol al XVIII-lea, clădirea să adăpostească cel mai important han al oraşului, cu numele de Calul Bălan. După o restaurare de aproape un deceniu, în stil neoclasic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, edificiul a devenit o clădire cu rol politic, administrativ şi cultural, emblemetică pentru întreaga Transilvanie, primind numele de Reduta. În 1790-1791 aici s-a întrunit Dieta Transilvaniei, una dintre primele decizii ale acesteia fiind chiar respingerea memoriului naţiunii române din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum. Tot aici s-a reunit şi cea din urmă Dietă a Transilvaniei, care a decis, în 1865, unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Sala principală a găzduit manifestări culturale prestigioase, precum concerte şi baluri celebre, la care au cântat mari artişti ai lumii, printre care Johannes Brahms, Franz Liszt, Bartók Béla şi George Enescu. Tot aici au vizionat clujenii prima rolă cinematografică, în 1897. Faima clădirii a sporit, însă, mai ales datorită organizării celebrului proces al memorandiştilor români din 1894, prin care mai mulţi oameni politici şi patrioţi români din Transilvania au fost condamnaţi pentru lupta lor pentru drepturi politice şi civile, fără discriminare, pentru toţi locuitorii ţării. În perioada interbelică, edificiul Reduta a funcţionat, pentru o vreme, ca Cerc Militar, iar în 1923 s-a organizat aici Congresul general al sindicatelor din România. După 1945, clădirea a jucat un rol exclusiv cultural, adăpostind, pentru o perioadă Muzeul de Artă din Cluj, iar din 1959 Muzeul Etnografic al Transilvaniei, după cum atestă şi inscripţia în piatră de pe frontispiciul cadrului porţii.

[modifică] Detalii arhitectonice

Palatul Reduta îşi trage numele de la cuvîntul francez redoute, care înseamnă sală de petrecere, sală de bal. Arhitectonic, edificiul îmbină elemente ale stilului baroc târziu cu al celui neoclasic. Pe fundaţia unei clădiri mai vechi s-a construit, în jurul anului 1800, actuala clădire. Sala de bal are o înălţime de două etaje fiind prevăzută şi cu balcoane interioare. Acoperişul clădirii este înfrumuseţat cu un turn zvelt, de formă pătrată, construit la mijlocul secolului al XIX-lea, pe care se mai vede încă ceasul care, odinioară, se afla pe turnul-poartă de pe Uliţa Mănăşturului şi care fusese demolat pe la 1843.

Faţada principală a clădirii are nouă axe la parter şi zece la etaj, fiindcă poarta cu ancadrament din piatră ocupă spaţiul a două ferestre. Axele din mijloc, în număr de şase, sunt evidenţiate printr-un rezalit. Parterul este decorat cu platbande orizontale, în timp ce partea superioară a edificiului, delimitată de cornişă, este decorată de pilaştri masivi. În gangul porţii se poate admira un ancadrament de uşă renascentist din secolul al XVII-lea, cu monograma B.F. La etajul faţadei dinspre curte se află o galerie cu arcade.

[modifică] Bibliografie

  1. Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca / Ciorca, Ioan (editor).-Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p.101-108. ISBN 978-973-647-789-8.
  2. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.52-53 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
  3. Clujul. Scurtă istorie / Mureşanu, Camil.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009, p.57. ISBN 978-973-133-637-4
  4. Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.101-1027. ISBN 973-9279-74-0.
  5. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.105-107. ISBN 978-973-8995-17-8.