De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:30 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 21 martie 2022 12:27 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| '''Piaţa Mihai Viteazul''' a purtat înainte numele de '''Széchenyi tér'''. În '''1918''' a primit numele domnitorului român. | '''Piaţa Mihai Viteazul''' a purtat înainte numele de '''Széchenyi tér'''. În '''1918''' a primit numele domnitorului român. | ||
| - | Conturarea şi dezvoltarea acestei pieţe începând din anul 1870, s-a datorat căii ferate. Primul rând de case pe terenul dintre zidurile cetăţii şi Someş a început să se contureze pe linia zidurilor şi a canalului Morii. Şirul de pe latura opusă nu este paralel cu acesta pentru că a urmat cursul Someşului. Când calea ferată a ajuns la Cluj, | + | Conturarea şi dezvoltarea acestei pieţe începând din anul 1870, s-a datorat căii ferate. Primul rând de case pe terenul dintre zidurile cetăţii şi Someş a început să se contureze pe linia zidurilor şi a canalului Morii. Şirul de pe latura opusă nu este paralel cu acesta pentru că a urmat cursul Someşului. Când calea ferată a ajuns la Cluj, gara s-a construit în această direcţie şi astfel a crescut valoarea economică a zonei, care a început să găzduiască şi piaţa mutată aici din [[Piaţa_Unirii|Piaţa Unirii]]. |
| În anii 1940, palate cu unu sau două etaje se intercalau între căsuţe familiale neetajate sau cel mult un etaj, creau ambianţa eterogenă a acestei pieţe. De aceea în a doua jumătate a anilor 1950 au început aici activităţi de demolare şi construcţii. Mai multe blocuri etajate au înlocuit căsuţele neetajate sau dărăpănate. | În anii 1940, palate cu unu sau două etaje se intercalau între căsuţe familiale neetajate sau cel mult un etaj, creau ambianţa eterogenă a acestei pieţe. De aceea în a doua jumătate a anilor 1950 au început aici activităţi de demolare şi construcţii. Mai multe blocuri etajate au înlocuit căsuţele neetajate sau dărăpănate. | ||
Versiunea de la data 21 martie 2022 12:27
Piaţa Mihai Viteazul a purtat înainte numele de Széchenyi tér. În 1918 a primit numele domnitorului român.
Conturarea şi dezvoltarea acestei pieţe începând din anul 1870, s-a datorat căii ferate. Primul rând de case pe terenul dintre zidurile cetăţii şi Someş a început să se contureze pe linia zidurilor şi a canalului Morii. Şirul de pe latura opusă nu este paralel cu acesta pentru că a urmat cursul Someşului. Când calea ferată a ajuns la Cluj, gara s-a construit în această direcţie şi astfel a crescut valoarea economică a zonei, care a început să găzduiască şi piaţa mutată aici din Piaţa Unirii.
În anii 1940, palate cu unu sau două etaje se intercalau între căsuţe familiale neetajate sau cel mult un etaj, creau ambianţa eterogenă a acestei pieţe. De aceea în a doua jumătate a anilor 1950 au început aici activităţi de demolare şi construcţii. Mai multe blocuri etajate au înlocuit căsuţele neetajate sau dărăpănate. Au fost construite astfel clădirea Cinematografului Republica şi Hala Agroalimentară. La mijlocul anilor 1970, în această piaţă a fost amplasată statuia lui Mihai Viteazul.
Galerie de imagini
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1890 |
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1900 |
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1907 |
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1957 |
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1959 |
 Piaţa-Mihai-Viteazul 1959 |
Bibliografie
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.116.
- Cluj-Napoca : Illustrated guide : Ghid ilustrat/Gabriela Popa, Liviu Stoica .- Cluj-Napoca : s.n., 2007, p.61. isbn 978-973-0-05010-3
- Cluj-Napoca: ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu. Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.130. ISBN 973-41-0043-2
