De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 2 octombrie 2008 14:14 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 21 martie 2022 12:30 (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Clădiri şi instituţii)
Diferenţa următoare →
(16 intermediate revisions not shown.)
Linia 1: Linia 1:
== Toponimie == == Toponimie ==
-Piaţa Cetăţii Vechi, a purtat în timp mai multe denumiri. Era cunoscută ca Piaţa Mică în Evul Mediu (Piaţa Mare fiind cea din jurul bisericii Sf. Mihail), apoi Piaţa Karolina în secolele XVIII-XIX. Azi poartă denumirea de Piaţa Muzeului.+'''Piaţa Cetăţii Vechi''', a purtat în timp mai multe denumiri. Era cunoscută ca '''Piaţa Mică în Evul Mediu''' (Piaţa Mare fiind cea din jurul bisericii Sf. Mihail), apoi '''Piaţa Karolina''' în secolele XVIII-XIX. Azi poartă denumirea de '''Piaţa Muzeului'''.
 + 
 +[[imagine:Piata Muzeului.jpg|thumb|left|150px|Piaţa Muzeului]]
== [[Clădiri|Clădiri]] şi [[Instituţii culturale|instituţii]] == == [[Clădiri|Clădiri]] şi [[Instituţii culturale|instituţii]] ==
-Latura răsăriteană a pieţei este dominată de [[Biserica franciscană]] sau cum mai este cunoscută „barátok temploma”, cu clădirea mănăstirii legată de aceasta. În Piaţa Muzeului, la mijlocul laturii nordice în linie cu obeliscul Karolina, se deschide la numărul 4, poarta [[casei Mikes]]. La capătul pieţei, faţă în faţă cu biserica se află [[casa Petrichevich-Horváth]], mecena teatrului maghiar. Azi este clădirea [[Muzeului de Istorie al Transilvaniei]].+[[Image:piata_muzeului_1859.jpg|thumb|150px|right|Piaţa Muzeului 1859]]
 + 
 +Latura răsăriteană a pieţei este dominată de [[Biserica_şi_mănăstirea_Franciscană_%28Piaţa_Muzeului%29|Biserica franciscană]] sau cum mai este cunoscută „barátok temploma”, cu clădirea mănăstirii legată de aceasta.
 + 
 +În Piaţa Muzeului, la mijlocul laturii nordice în linie cu [[Obeliscul_Karolina|obeliscul Karolina]], se deschide la numărul 4, poarta [[casei Mikes]]. La capătul pieţei, faţă în faţă cu biserica se află [[casa Petrichevich-Horváth]], mecena teatrului maghiar.
 + 
 +Azi este clădirea [[Muzeului de Istorie al Transilvaniei]].
== Monumente == == Monumente ==
 +[[imagine:Obeliscul karolina.jpg|thumb|left|150px|Obeliscul Karolina]]
În centrul Pieţei Muzeului se află [[obeliscul Karolina]]. În centrul Pieţei Muzeului se află [[obeliscul Karolina]].
Linia 13: Linia 22:
== Bibliografie == == Bibliografie ==
-#''Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben''/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.+#''[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]''/[[Gaal György]] .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p. ISBN 978-973-8341-85-2
<br> <br>
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Pieţe]] [[Categorie:Pieţe]]

Versiunea de la data 21 martie 2022 12:30

Cuprins

Toponimie

Piaţa Cetăţii Vechi, a purtat în timp mai multe denumiri. Era cunoscută ca Piaţa Mică în Evul Mediu (Piaţa Mare fiind cea din jurul bisericii Sf. Mihail), apoi Piaţa Karolina în secolele XVIII-XIX. Azi poartă denumirea de Piaţa Muzeului.

Piaţa Muzeului
Piaţa Muzeului

Clădiri şi instituţii

Piaţa Muzeului 1859
Piaţa Muzeului 1859

Latura răsăriteană a pieţei este dominată de Biserica franciscană sau cum mai este cunoscută „barátok temploma”, cu clădirea mănăstirii legată de aceasta.

În Piaţa Muzeului, la mijlocul laturii nordice în linie cu obeliscul Karolina, se deschide la numărul 4, poarta casei Mikes. La capătul pieţei, faţă în faţă cu biserica se află casa Petrichevich-Horváth, mecena teatrului maghiar.

Azi este clădirea Muzeului de Istorie al Transilvaniei.

Monumente

Obeliscul Karolina
Obeliscul Karolina

În centrul Pieţei Muzeului se află obeliscul Karolina.

Bibliografie

  1. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p. ISBN 978-973-8341-85-2