De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 noiembrie 2021 08:00 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (21 martie 2022 12:24) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istorie)
 
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Istorie== ==Istorie==
-[[Imagine:Pacii.jpg|thumb|100px|left|]]Una dintre piețele centrale ale municipiului Cluj-Napoca este și '''Piața Lucian Blaga''', numită așa după numele marelui poet și filosof abia după 1990. Ea se situează la intersecția străzilor Petru Maior, Clinicilor, Victor Babeș, Avram Iancu și Napoca. +[[Imagine:Pacii.jpg|thumb|100px|left|]]Una dintre piețele centrale ale municipiului Cluj-Napoca este și '''Piața Lucian Blaga''', numită așa după numele marelui poet și filosof abia după 1990. Ea se situează la intersecția străzilor Petru Maior, [[Strada_Clinicilor|Clinicilor]], Victor Babeș, [[Strada_Avram_Iancu|Avram Iancu]] și [[Strada_Napoca|Napoca]].
Acest spațiu deschis s-a format încă din secolele trecute în colțul sud-vestic al orașului, în fața porții de la capătul Uliței Cărbunelui dinlăuntru, actuala stradă Napoca. În jurul anului 1900, mica piațetă a fost numită după scriitorul și revoluționarul maghiar '''János Arany''', dar la scurt timp ea primește un alt nume – '''Piața Szent György / Piața Sf. Gheorghe''', cel de János Arany fiind atribuit străzii London, actuala stradă Petru Maior, unde se află și partea laterală a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada interbelică, numele pieței a fost '''Gheorghe Sion''', iar în perioada comunistă, din deceniul al șaptelea al secolului trecut, această piață a fost numită '''Piața Păcii / Béke''', denumire care s-a păstrat până la căderea regimului comunist. Acest spațiu deschis s-a format încă din secolele trecute în colțul sud-vestic al orașului, în fața porții de la capătul Uliței Cărbunelui dinlăuntru, actuala stradă Napoca. În jurul anului 1900, mica piațetă a fost numită după scriitorul și revoluționarul maghiar '''János Arany''', dar la scurt timp ea primește un alt nume – '''Piața Szent György / Piața Sf. Gheorghe''', cel de János Arany fiind atribuit străzii London, actuala stradă Petru Maior, unde se află și partea laterală a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada interbelică, numele pieței a fost '''Gheorghe Sion''', iar în perioada comunistă, din deceniul al șaptelea al secolului trecut, această piață a fost numită '''Piața Păcii / Béke''', denumire care s-a păstrat până la căderea regimului comunist.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istorie

Una dintre piețele centrale ale municipiului Cluj-Napoca este și Piața Lucian Blaga, numită așa după numele marelui poet și filosof abia după 1990. Ea se situează la intersecția străzilor Petru Maior, Clinicilor, Victor Babeș, Avram Iancu și Napoca.

Acest spațiu deschis s-a format încă din secolele trecute în colțul sud-vestic al orașului, în fața porții de la capătul Uliței Cărbunelui dinlăuntru, actuala stradă Napoca. În jurul anului 1900, mica piațetă a fost numită după scriitorul și revoluționarul maghiar János Arany, dar la scurt timp ea primește un alt nume – Piața Szent György / Piața Sf. Gheorghe, cel de János Arany fiind atribuit străzii London, actuala stradă Petru Maior, unde se află și partea laterală a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada interbelică, numele pieței a fost Gheorghe Sion, iar în perioada comunistă, din deceniul al șaptelea al secolului trecut, această piață a fost numită Piața Păcii / Béke, denumire care s-a păstrat până la căderea regimului comunist.

[modifică] Clădiri monument

Cea mai importantă clădire a pieței este cea a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, construită la începutul secolului al XX-lea în stil Secession. Fiind construită pe colțul vestic al pieței, construcția are două fațade principale, una de-a lungul străzii Clinicilor, cealaltă spre piață. La început, aceasta a găzduit și o importantă colecție de carte a Societății Muzeului Ardelean, fondat în 1859, pusă la dispoziția universității clujene în 1872, la înființarea acesteia.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 133.135. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 27.