De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 25 iulie 2016 12:12; Simona (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Date biografice

n. 15 aprilie1886, Mariancs – d. 26 noiembrie 1962, Cluj

Actriță. Soția lui Janovics Jenő

A absolvit în anul 1904 Academia de Teatru la Budapesta. Pentru scurt timp a fost bursieră la Teatrul Național din Budapesta. Între anii 1907-1908 a jucat la Teatrul de Cabaret Modern. În anul 1910 a fost angajată la Teatrul din Cluj, unde a profesat mai bine de cincizeci de ani, chiar dacă între anii 1934-1940 nu a pășit pe scenă. Din anul 1943 i s-a atribuit titlul de membru permanent al teatrului. Din 1919 a jucat pe scena teatrului din Cluj cele mai mari roluri ale sale, dar lunar a pășit și pe alte scene, la Oradea, Arad, Timișoara, Târgu-Mureș, Brașov, Deva, Satu-Mare, Baia Mare etc. Practic nu există oraș sau comunitate mai mare în Ardeal unde să nu fi jucat între anii 1920-1923. Și scopul nu a fost unul financiar, ea urmărind să ajute teatrele din provincie lipsite de suport financiar să supraviețuiască, să sprijine actorii și să susțină cultura. Între zecile de personaje de teatru pe care le-a jucat, două roluri se remarcă prin asiduitatea cu care le-a interpretat. Decenii la rând a îmbrățișat rolul Gertrudis din Bánk Bán și al Evei din Az ember tragédiája (Tragedia unui om).

În august 1928 actrița se căsătorea cu Janovics Jenő, iar în momentul în care acesta avea să părăsească teatrul, avea să se retragă și ea. Este vorba despre perioada anilor 1934-1940. Dacă a fost un autoexil din solidaritate cu soțul ei sau un exil propriu zis la care a constrâns-o noua conducere a teatrului, alături de alte numeroase întrebări, sunt întrebări care își așteaptă încă răspunsul. Lili Poór trăia la Cluj, fără Cluj. Publicul putea să o zărească cel mult pe stradă. Dar ea nu s-a rupt total de scenă, și-a continuat reprezentațiile la Arad, Timișoara, Oradea și în alte mici localități unde era solicitată.

În anul 1940 avea să revină pe scenă, dar nu a urmat o perioadă liniștită pentru familia Janovics. În cele din urmă avea să se refugieze cu soțul ei la Budapesta, în fața amenințării cu deportarea și de teama Gestapoului.

După anul 1945 artista și-a reluat cariera. A predat la Institutul de Artă Teatrală Szentgyörgyi István din Târgu Mureș, între anii 1948-1949 fiind și decan al acestuia și, de asemenea, a predat grupului de amatori teatrali Józsa Béla Athenaeum. În anul 1949 a renunțat la funcția de decan pentru ca pe lângă activitatea didactică să-și poată continua și cariera de actriță. În ultimul deceniu (1948-1958) a oferit o perpectivă încă nedezvăluită a talentului artistic cu care a fost dăruită în piesele lui Shakespeare, Richard al III-lea și în Romeo și Julieta. Vechiul său mare rol, Gertrudis din Bánk Bán, avea să-l joace pentru ultima dată între anii 1954-1958.

A fost printre pionierii actorilor de film de la început de secol. Primul rol i-a fost distribuit în filmul Börzekirály, urmat de altele în care a fost remarcată pentru calitățile sale de actriță de film. Probabil nu întâmplător, casa pariziană de filme Pathé i-a propus chiar un contract pentru realizarea mai multor filme. Îndrăgostită de teatru, actrița a refuzat oferta și a preferat să rămână pe scenă. A mai intrat în legătură cu filmul încă odată în anul 1943, când i s-a făcut o nouă propunere pentru o producție cinematografică. A fost vorba despre un rol principal în filmul Egy ember tragédiája (Tragedia unui om) după Madách. Acesta a și fost realizat, dar datorită războiului nu a mai fost rulat. A fost distinsă cu titlul de Artist al Poporului și Artist Emerit.


Roluri în piese de teatru: Olga [Herczeg Ferenc: Bizánc(Bizanț)] Ledér [Vörösmarty Mihály: Csongor és Tünde] Gauthier Margit [ifj. Alexandre Dumas: A kaméliás hölgy (Dama cu camelii)] Vilma [Molnár Ferenc: A farkas (Lupul)] Mima [Molnár F.: Vörös malom (Moara roșie)] Ophelia [Shakespeare: Hamlet, dán királyfi (Hamlet prințul Danemarcei)] Lady Anna, Margit királynő [William Shakespeare: III. Richárd] Júlia [Shakespeare: Rómeó és Júlia] Melinda, Gertrudis [Katona József: Bánk bán] Karenina Anna [Lev Tolsztoj] Éva [Madách Imre: Az ember tragédiája (Tragedia unui om)] Vassza Zseleznova [Makszim Gorkij] Athália [Jókai Mór: A kőszívű ember fiai (Fiii omului cu inima de piatră)] Hattyú [Molnár Ferenc: A hattyú (Lebăda)] Kata [Shakespeare: A makrancos hölgy (Femeia îndărătnică)] Tündérkirálynő [Shakespeare: Szentivánéji álom (Visul unei nopți de vară)]

Filmografie: Jó éjt, Muki! (Noapte bună, Muki!), 1915 A vén bakancsos és fia, a huszár, 1917 Mire megvénülünk (Când vom îmbătrâni),1917 A vágy (Dorința), 1918 Din grozăviile lumii, 1920 Madách: Egy ember tragédiája (Tragedia unui om), 1943

Bibliografie: Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial. – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2000, p.254 ISBN. 973-686-102-3 https://hu.wikipedia.org/wiki/Po%C3%B3r_Lili https://ro.wikipedia.org/wiki/Lili_Po%C3%B3r Janovics Jenő és Poór Lili : Két szinész arcképe/Jordáky Lajos.- Bukarest : Kriterion, 1971, p. 84-138. Legendele Clujului, coord. Ioan Silviu Nistor, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2010, p.74, ISBN 978-973-133-777-7 Poór Lili în Magyar Szinházművészeti Lexicon, red. șef Székely György la http://mek.oszk.hu/02100/02139/html/sz20/313.html Poór Lili în Magyar életrajzi lexicon 1000-1990, red. șef. Kenyeres Ágnes, la http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/index.html