De la Memorie şi cunoaştere locală

Revizia pentru 3 iulie 2009 08:23; Ica (Talk | contribuţii)
(dif) ←Versiunea anterioară | afişează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: Navigare, căutare

Povestea „Oraşului –comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi Monumentelor sale./Lukács József .- Cluj-Napoca : Editura Biblioteca Apostrof, 2005, 144p.

Cartea se deschide cu un Argument în care autorul delimitează obiectivele demersului său. Aşa cum însuşi mărturiseşte, fără a-şi propune redactarea unui tratat de istorie, se limitează la a „povesti” istoria Clujului, cu amănunte interesante, puţin cunoscute, dar într-o construcţie logică, fundamentată bibliografic (a se vedea bibliografia inserată la sfârşitul cărţii) şi bazată pe experienţa sa de ghid al diferitelor grupuri pe care le-a condus prin oraş.

După punctarea unor aspecte ale cadrului geografic (Descrierea împrejurimilor), în continuare, pe parcursul a mai multor capitole, autorul se opreşte asupra evoluţiei istorice a oraşului. Capitole distincte tratează Teritoriul Clujului în epoca străveche, Clujul în epoca romană, Clujul în epoca popoarelor migratoare, Clujul în epoca medievală. Reconstituirea istorică este punctată de semnalarea de descoperiri arheologice aferente fiecărei perioade.

Următoarele capitole tratează Formarea localităţii medievale: Castrum Clus, aducând în atenţie opiniile diferite privind localizarea Cetăţii Clujului, Castrum Clus. Oraşul medieval: Civitas Kulusvar urmăreşte perioada de la marea invazie mongolă din 1241, la colonizarea saşilor şi reconstrucţia localităţii, ridicarea Clujului la rang de Civitas Kulusvar de către regele Carol Robert, şi la rangul de Oraş Liber Regesc de către Sigismund de Luxemburg. Capitolul Clujul – primul oraş al Principatului Transilvaniei, este dedicat evoluţiei oraşului între secolele al XVI-lea şi al XIX-lea, moment la care se şi opreşte parcursul istoric al autorului.

Partea cea mai consistentă a cărţii este Descrierea monumentelor oraşului, în care poate fi urmărită istoria celor mai importante pieţe, străzi, case monument şi monumente propriu zise ale oraşului. Reconstituirea istorică, explicaţiile de toponimie, se împletesc cu consideraţii din perspectiva istoriei artei în încercarea de a oferi un tablou cât mai cuprinzător al obiectivelor aduse în atenţia cititorilor. Prima zonă asupra căreia se concentrază autorul este Cetatea Veche. Sunt descrise Strada Matei Corvin, Casa Heltai, Casa Matei Corvin, Casa Tauffer, Turnul Cetăţii Vechi, Casa monetăriei, Biserica şi mănăstirea franciscană, Stîlpul (obeliscul) Karolina, Muzeul de istorie, ca şi Casa Kőváry. Următorul popas este în Piaţa Unirii, fiind prezentate Biserica Sf. Mihail, Grupul statuar „Matei Corvin”, Hotel Continental, Palatul Rhédey, Paltul Jósika, Casa Wass, Parohia romano-catolică, Latura nordică a pieţei Unirii, Hotelul Melody, Palatul Bánffy, Casele Statusului romano-catolic. Alte obiective centrale asupra cărora îşi concentrează atenţia în continuare autorul sunt Biserica reformată de pe strada Kogălnicenu, Vechea clădire a Colegiului Reformat, Biserica Piaristă. Alături de piaţa Unirii, alte două pieţe sunt aduse în atenţia cititorului. Este vorba despre Piaţa Avram Iancu, unde descrierea se concentrează asupra unor clădiri precum Catedrala Ortodoxă, Palatul de Finanţe, Arhiepiscopia Ortodoxă, Sediul Regionalei CFR, Institutul Teologic Protestant şi Sediul Prefecturii Cluj şi despre Piaţa Ştefan cel Mare cu Teatrul Naţional şi Opera Română, Casa învăţătorilor, Palatul de Justiţie, Vechea cazarmă. Reunite sub titlul Alte monumente de pe teritoriul Clujului, regăsim prezentate Cetăţuia, Reduta, Palatul Toldalagi-Korda, Biserica ortodoxă din deal, Turnul croitorilor şi Biserica unitariană. Autorul încheie această parte a cărţii cu Cluj-Mănăştur şi Cimitirul Hajongard.

Finalul cărţii este dat de un capitol inedit intitulat Legendele Clujului în care sunt inserate trei povestioare: Regele Matei şi judele Clujului, Legenda lui Donath şi Povestea lui Linczig János, judele Clujului.