De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 20 octombrie 2008 05:59 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 20 octombrie 2008 06:00 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
Pe partea stângă a [[strada Horea|străzii Horea]] în direcţia Gării, la numărul 21 se află '''sinagoga neologă'''. Pe partea stângă a [[strada Horea|străzii Horea]] în direcţia Gării, la numărul 21 se află '''sinagoga neologă'''.
-[[Image:sinagoga-str-horea-1.jpg|left|thumb|150px|Sinagoga neologă]]+[[Image:sinagoga-str-horea-1.jpg|left|thumb|100px|Sinagoga neologă]]
Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanţi ai marii burghezii şi intelectualităţii. Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanţi ai marii burghezii şi intelectualităţii.
[[Image:sinagoga-str-horea-2.jpg|left|thumb|100px|Sinagoga neologă]] [[Image:sinagoga-str-horea-2.jpg|left|thumb|100px|Sinagoga neologă]]

Versiunea de la data 20 octombrie 2008 06:00

Pe partea stângă a străzii Horea în direcţia Gării, la numărul 21 se află sinagoga neologă.

Sinagoga neologă
Sinagoga neologă

Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanţi ai marii burghezii şi intelectualităţii.

Sinagoga neologă
Sinagoga neologă

Sinagoga destinată acesteia a fost construită între anii 1886-1887 după planurile inginerului feroviar clujean Hegner Isidor, de către firma fraţii Horváth şi firma Reményk Károly. În tratarea compoziţiei faţadei se îmbină elemente tradiţionale şi de inspiraţie orientală. A fost inaugurată de şef rabinul arădean S. Rosenberg.

Sinagoga a fost bombardată la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, dar a fost refăcută în 1947. La ultima renovare s-a aşezat pe faţadă o tăbliţă în limba română şi ebraică, prin care sinagoga a devenit sinagogă memorială a evreilor din Ardealul de Nord, deportaţi şi executaţi în lagărele morţii.

Bibliografie

  1. Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.63 ISBN 973-8390-37-0 ; ISBN 978-973-8390-37-9
  2. Cluj-Napoca de la începuturi până azi : (ghid istoric şi turistic) .- Cluj-Napoca : Clusium, 1995, p.30. ISBN 973-555-090-3
  3. Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.117.