De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 15 aprilie 2019 07:42 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: '''Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875)'' / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprindere...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (15 aprilie 2019 07:43) (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | '''Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875)'' / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p. | + | '''Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875)''' / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p. |
Versiunea curentă
Societatea diletanților „Teatrali” din Cluj (1870-1875) / Iosif Pervain, în „Studia Universitatis” Babeș-Bolyai, Series Philologica, Fasciculus 1: Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1962, 72 p.
Studiul profesorului clujean are în vedere începuturile jocului de teatru în limba română în Transilvania, în jurul Societății diletanților clujeni, înființată, potrivit informațiilor furnizate de autor, undeva pe la 1870, ai cărei membri erau recrutați dintre elevii liceului romano-catolic din oraș.
Potrivit lucrării de față, societatea diletanților clujeni a jucat piese diverse ale unor scriitori români contemporani: Din răscoala lui Horea, de Iosif Vulcan, Rusaliile, Arvinte și Pepelea, Paraclisierul sau Florin și Florica, Nunta țărănească, Millo director sau mania posturilor, de Alecsandri, Balul mortului sau mortul și danțul, de Vasile Alexandrescu-Ureche, Fîntîna de piatră, de I. Lăpădatu, la care s-au adăugat numeroase alte piese sau poezii, declamate de membrii societății clujene.
Mica lucrare cuprinde, la final, câte un scurt rezumat în limba rusă și unul în limba franceză.
