De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 1 august 2014 10:56 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 1 august 2014 10:56 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) (→Documente on-line) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
| *[[Universitatea Cluj: 75 de ani de atletism/ coord.: Romeo Vilara. – Cluj-Napoca: Carpatica, 1995 ]] | *[[Universitatea Cluj: 75 de ani de atletism/ coord.: Romeo Vilara. – Cluj-Napoca: Carpatica, 1995 ]] | ||
| ==Documente on-line== | ==Documente on-line== | ||
| - | + | * Killyéni András, '''Kolozsvár sportélete a kiegyezés idõszakában(1867–1914) (I.) = Viaţa sportivă a Clujului în „perioada compromisului” (1867-1914)''', în revista ''Korunk'', nr.10, 2010, p.101-108 | |
| http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014 | http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014 | ||
Versiunea de la data 1 august 2014 10:56
Documente tipărite
- Agora „U” – 85 : 1919-2004 : (1919-1946) File din istoria sportului românesc din Transilvania/Dr. Gheorghe I. Bodea .- Cluj-Napoca : Napoca Star, 2004, 674 p.
- A Kolozsvári sportélet életrajzi gyűjteménye : (Colecţia biografică a vieţii sportive clujene)/Killyéni András. – Kolozsvár: Ábel Kiadó, 2006, 127p.
- Istoria şi evoluţia echipei de fotbal „Universitatea Cluj”/ Dan Monea. – Cluj-Napoca: Napoca Star, 2005. – 47 p.
- La „U” Cluj minutarele îngheţau la ora 11/ Vladimir Cinezan. – Cluj-Napoca: Grinta, 2007. – 363 p.
- Universitatea Cluj: 75 de ani de atletism/ coord.: Romeo Vilara. – Cluj-Napoca: Carpatica, 1995
Documente on-line
- Killyéni András, Kolozsvár sportélete a kiegyezés idõszakában(1867–1914) (I.) = Viaţa sportivă a Clujului în „perioada compromisului” (1867-1914), în revista Korunk, nr.10, 2010, p.101-108
http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014
După 1867 Clujul a cunoscut o dezvoltare dinamică, care a atins variate aspecte, concretizându-se şi în aşezarea temeliilor vieţii sportive moderne a oraşului. Autorul surprinde în acest studiu începuturile organizării vieţii sportive de masă, istoricul cluburilor şi asociaţiilor sportive constituite şi care au contribuit la împământenirea unor sporturi precum patinaj, atletism, tir, spadă sau ciclism în rândul populaţiei oraşului.
Este evidenţiată afirmarea unor sportivi clujeni, care ajung să fie cunoscuţi la nivel naţional, angajţi nu numai în competiţii la nivelul oraşului, dar menţionaţi şi în cadrul unor competiţii internaţionale. Este punctată de asemenea dezvoltarea infrastructurii prin construirea de săli, amenajarea de terenuri sportive, patinoare.
- Killyéni András, „Sporthõsök” a kolozsvári sportélet kibontakozásának idõszakába = ”Eroii sportului” în perioada începuturilor vieţii sportive clujene, în Korunk, nr. 6, 2012, p.101-107
http://www.korunk.org/letoltlapok/Z_ZXkorunk2012junius.pdf, accesat la 26 iun. 2014
Aşa cum arată autorul, în istoria sportului a existat o perioadă în care reuşitele sportive nu erau decise de rezultatele obţinute în timpul unor competiţii internaţionale. Acestea însă au fost preluate de presa maghiară şi chiar internaţională. Pe atunci, bucuria publicului, presa, comunitatea locală şi recunoaşterea de către alţi sportivi practicanţi însemna adevărata reuşită. În această perioadă se înscriu reuşitele atletului campion Borbély György, ale atletului Somodi István, a lui Istvánffy Gyula, editor al primului volum despre ciclism în limba maghiară sau a ciclistului Appl Ferenc.
Tot în această perioadă s-a dezvoltat vizibil fotbalul clujean. Aceşti sportivi şi sporturile evidenţiate în această perioadă constituie subiectul studiului, documentat pe baza unei bogate informaţii oferită de presă.
- Killyéni András, Sportélet a reformkori Kolozsváron = Viaţa sportivă din Clujul perioadei reformei, în Korunk, octombrie, 2006
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2006&honap=10&cikk=8321, accesat la 7 iul. 2014
În secolul al XIX-lea, istoria culturală şi cea sportivă a Clujului sunt strâns legate. În prima jumătate a secolului, un grup de tineri aristocraţi a fost pătruns de tradiţia sportului maghiar şi a pus rapid bazele vieţii sportive a Clujului. Se remarcă interesul pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, popularizarea sportului şi ca rezultat al acestora asistăm la avântul unor ramuri sportive precum scrimă, înot, călărie.
Studiul dezvoltă în cea mai mare parte a sa, în acest context, un istoric al Şcolii de Scrimă, privită prin prisma personalităţilor iubitoare şi susţinătoare ale sportului clujean din acea vreme.
- Killyéni András, Az 1848-as forradalom és a kolozsvári sportélet kapcsolatai = Legăturile dintre Revoluţia de la 1848 şi viaţa sportivă clujeană, în Korunk, iun. 2007
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2007&honap=6&cikk=8587, accesat la 7 iul 2014
Studiul este structurat în jurul a trei teme: rolul Şcolii de Scrimă în educaţia fizică a tinerilor, participarea celor formaţi la această şcoală la Revoluţia de la 1848 şi animatori şi legende sportive ale Clujului, participante la revoluţia de la 1848, implicate în dezvoltarea vieţii sportive a oraşului după 1848.
