De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 22 iulie 2016 10:32 (modifică) Simona (Talk | contribuţii) (→Istoric) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (21 martie 2022 09:51) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istoric) |
||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
| La sfârşitul secolului al XIX-lea a apărut ideea să se realizeze pentru oraşul Cluj o copie a statuii ''Sfântul Gheorghe'' de la Praga, datând de la '''1373''', a fraţilor '''Martin''' şi '''Gheorghe''', fii ai pictorului clujean Nicolae. Este considerată prima statuie destinată unei pieţe publice din Europa. Cheltuielile au fost acoperite în mare parte din donaţii ale clujenilor. | La sfârşitul secolului al XIX-lea a apărut ideea să se realizeze pentru oraşul Cluj o copie a statuii ''Sfântul Gheorghe'' de la Praga, datând de la '''1373''', a fraţilor '''Martin''' şi '''Gheorghe''', fii ai pictorului clujean Nicolae. Este considerată prima statuie destinată unei pieţe publice din Europa. Cheltuielile au fost acoperite în mare parte din donaţii ale clujenilor. | ||
| - | A fost dezvelită la '''28 septembrie 1904''', într-o atmosferă sărbătorească, în Piaţa Arany János denumită apoi Szent György, azi [[Piaţa Păcii]]. În anul '''1960''' a fost mutată pe locul de azi, din faţa Bisericii reformate Matia, situată în [[Strada Mihail Kogălniceanu|strada Mihai Kogălniceanu]]. | + | A fost dezvelită la '''28 septembrie 1904''', într-o atmosferă sărbătorească, în Piaţa Arany János denumită apoi Szent György, azi [[Piața_Lucian_Blaga|Piaţa Păcii]]. În anul '''1960''' a fost mutată pe locul de azi, din faţa Bisericii reformate Matia, situată în [[Strada Mihail Kogălniceanu|strada Mihai Kogălniceanu]]. |
| ==Descriere== | ==Descriere== | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Istoric
La sfârşitul secolului al XIX-lea a apărut ideea să se realizeze pentru oraşul Cluj o copie a statuii Sfântul Gheorghe de la Praga, datând de la 1373, a fraţilor Martin şi Gheorghe, fii ai pictorului clujean Nicolae. Este considerată prima statuie destinată unei pieţe publice din Europa. Cheltuielile au fost acoperite în mare parte din donaţii ale clujenilor.
A fost dezvelită la 28 septembrie 1904, într-o atmosferă sărbătorească, în Piaţa Arany János denumită apoi Szent György, azi Piaţa Păcii. În anul 1960 a fost mutată pe locul de azi, din faţa Bisericii reformate Matia, situată în strada Mihai Kogălniceanu.
[modifică] Descriere
Pe soclul de piatră cu o înălţime de aproximativ 2 m este fixată statuia ecvestră a Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, realizată în bronz, într-o compoziţie atingând 1,2 m înălţime. Pe soclu se află fixată inscripţia A[NNO] D]OMINI] MCCCLXXIII/ HOC OPUS IMAGINIS S[ANCTI] GEORGII / PER MARTINUM ET GEORGIUM / DE CLUSSENBERCH CONFLATUM / EST.
Statuia gotică poartă deja unele semne ale Renaşterii.
[modifică] Bibliografie
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p. 148 ISBN 978-973-8341-85-2
- Kolozsvári séták/Deák Árpád. - Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2004, p. 60-61 ISBN 973-643-072-3
- Köbe irt Kolozvár. Emléktáblák, feliratok, cimerek/Lövy Dániel, Demeter V. János, Asztalos Lajos. - Kolozsvár: Nis Kiadó, 1996, p.210 ISBN 973-96878-8-1
- Cluj-Napoca : ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu. – Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.82-83 ISBN 973-41-0043-2
