De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 iulie 2016 10:36 (modifică)
Simona (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Istoricul monumentului== Primele demersuri legate de ridicarea unui monument dedicat lui '''Avram Iancu''' datează încă de pe la 1895, când, în urma unei iniţiative, ...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 21 iulie 2016 10:40 (modifică) (anulează)
Simona (Talk | contribuţii)
(Descrierea monumentului)
Diferenţa următoare →
Linia 6: Linia 6:
==Descrierea monumentului== ==Descrierea monumentului==
-După 1990, '''Monumentul ostaşului sovietic''' a fost mutat, iar pe locul său s-a ridicat, în urma unui concurs de machete, câştigat de sculptorul '''Ilie Berindei''' din Elveţia, un monument dedicat revoluţionarului ardelean. Situat între [[Catedrala ortodoxă]] şi [[Teatrul Naţional]], dezvelit la '''30 noiembrie 1993''', ca un omagiu pentru Marea Unire, monumentul este compus dintr-un postament de granit, înalt şi îngust, în vîrful căruia se află statuia lui '''Avram Iancu''', a cărui expuneri pe diagonala pieţei evita poziţionarea cu spatele la catedrală şi, în acelaşi timp, asigura orientarea înspre Munţii Apuseni. Înainte de realizarea monumentului, a existat o dilemă în ce priveşte înfăţişarea statuii revoluţionarului român, formându-se opinia conform căreia aceasta ar trebui să fie la fel de impunătoare ca aceea a lui [[Matia Corvin]] şi să fie uşor de recunoscut de către orice român.+După 1990, '''Monumentul ostaşului sovietic''' a fost mutat, iar pe locul său s-a ridicat, în urma unui concurs de machete, câştigat de sculptorul '''Ilie Berindei''' din Elveţia, un monument dedicat revoluţionarului ardelean. Situat între [[Catedrala ortodoxă]] şi [[Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga”]], dezvelit la '''30 noiembrie 1993''', ca un omagiu pentru Marea Unire, monumentul este compus dintr-un postament de granit, înalt şi îngust, în vîrful căruia se află statuia lui '''Avram Iancu''', a cărui expuneri pe diagonala pieţei evita poziţionarea cu spatele la catedrală şi, în acelaşi timp, asigura orientarea înspre Munţii Apuseni. Înainte de realizarea monumentului, a existat o dilemă în ce priveşte înfăţişarea statuii revoluţionarului român, formându-se opinia conform căreia aceasta ar trebui să fie la fel de impunătoare ca aceea a lui [[Matia Corvin]] şi să fie uşor de recunoscut de către orice român.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea de la data 21 iulie 2016 10:40

Cuprins

Istoricul monumentului

Primele demersuri legate de ridicarea unui monument dedicat lui Avram Iancu datează încă de pe la 1895, când, în urma unei iniţiative, se strânsese o sumă destul de mare în acest scop. Punerea în aplicare a planului nu a mai avut loc deoarece guvernul de la Budapesta a confiscat suma. În perioada interbelică, proiectul a fost reluat, stabilindu-se şi locul unde ar fi urmat să fie ridicat monumentul. După al doilea război mondial, pe soclul Monumentului ostaşului sovietic amplasat lângă Catedrala ortodoxă, autorităţile găseau frecvent mesaje care cereau ridicarea unui monument pentru Avram Iancu, mesaje al căror autor se pare că era profesorul de istorie Dumitru Braharu.

Descrierea monumentului

După 1990, Monumentul ostaşului sovietic a fost mutat, iar pe locul său s-a ridicat, în urma unui concurs de machete, câştigat de sculptorul Ilie Berindei din Elveţia, un monument dedicat revoluţionarului ardelean. Situat între Catedrala ortodoxă şi Clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga”, dezvelit la 30 noiembrie 1993, ca un omagiu pentru Marea Unire, monumentul este compus dintr-un postament de granit, înalt şi îngust, în vîrful căruia se află statuia lui Avram Iancu, a cărui expuneri pe diagonala pieţei evita poziţionarea cu spatele la catedrală şi, în acelaşi timp, asigura orientarea înspre Munţii Apuseni. Înainte de realizarea monumentului, a existat o dilemă în ce priveşte înfăţişarea statuii revoluţionarului român, formându-se opinia conform căreia aceasta ar trebui să fie la fel de impunătoare ca aceea a lui Matia Corvin şi să fie uşor de recunoscut de către orice român.

Bibliografie

  1. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.66 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
  2. Primarii Clujului, vol.1 / Lazăr Marian.- Cluj-Napoca: GPO Graphics S.R.L., p.325; ISBN 978-973-0-14577-9.
  3. Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei / coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 187 ; ISBN 973-97555-0-X.
  4. Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.17. ISBN 978-606-17-0698-3.