De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 6 octombrie 2008 10:47 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (17 octombrie 2008 10:11) (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) |
||
| (5 intermediate revisions not shown.) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac şi preotul “Saski” au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa [[Turnului Croitorilor]]. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de [[Virgil Fulicea]], în 1975. | + | După înfrângerea lui '''Mihai Viteazul''' de la Mirăslău, căpitanul '''Baba Novac''' şi '''preotul “Saski”''' au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa [[Turnul Croitorilor|Turnului Croitorilor]]. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de [[Virgil Fulicea]], în 1975. |
| + | [[Imagine:Monumentul lui Baba Novac din Cluj.jpg|thumb|100px|Statuia lui Baba Novac]] | ||
| + | |||
| + | Turnată în bronz, având înălţimea de 1,80 m, statuia este montată pe un soclu de beton placat cu travertin. Înălţimea acestuia din urmă este de 2,2 m. Pe soclu se află inscripţia: "Baba Novac căpitan al lui/Mihai Viteazul/ucis în ziua de 5 februarie 1601/S-a ridicat acest/monument spre cinstirea memoriei/sale în anul 1975". | ||
| Formulând câteva consideraţii despre opera artistului, Mircea Ţoca nota: „Realizări aparte reprezintă în opera artistului monumentele Andrei Mureşanu şi Baba Novac. Atent la inovaţiile spiritului modern, dar, în egală măsură, consecvent poeticii realiste, închipuie în bronz figuri impunătoare de bărbaţi, în lucrări cu o solidă şi elansată arhitectură a formei, cu o energică decupare a suprafeţelor, cu detalii aspru şi incisiv marcate. Răspicată şi răsunătoare, rostirea are, în acest caz, un eficient timbru expresionist.” | Formulând câteva consideraţii despre opera artistului, Mircea Ţoca nota: „Realizări aparte reprezintă în opera artistului monumentele Andrei Mureşanu şi Baba Novac. Atent la inovaţiile spiritului modern, dar, în egală măsură, consecvent poeticii realiste, închipuie în bronz figuri impunătoare de bărbaţi, în lucrări cu o solidă şi elansată arhitectură a formei, cu o energică decupare a suprafeţelor, cu detalii aspru şi incisiv marcate. Răspicată şi răsunătoare, rostirea are, în acest caz, un eficient timbru expresionist.” | ||
| == Bibliografie == | == Bibliografie == | ||
| - | #''Cluj-Napoca oraş al monumentelor''/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.60 | + | #''Cluj-Napoca oraş al monumentelor''/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.60 ISBN 973-8390-37-0; ISBN 978-973-8390-37-9 |
| - | #''Sculptori clujeni''/Mircea Ţoca .- Bucureşti : Meridiane, 1978. | + | #''Sculptori clujeni''/[[Mircea Ţoca]] .- Bucureşti : Meridiane, 1978. |
| - | #''Cluj-Napoca. Locuri pentru minte şi inimă''/coord. Dan Trif .- Cluj-Napoca : Amprenta, 2007, p.26. | + | #''Cluj-Napoca. Locuri pentru minte şi inimă''/coord. Dan Trif .- Cluj-Napoca : Amprenta, 2007, p.26.ISBN 978-973-555-522-1 |
| + | #''Cluj-Napoca: ghid de oraş/ Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu. Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.84. ISBN 973-41-0043-2 | ||
| <br> | <br> | ||
| [[Categorie:Cluj]] | [[Categorie:Cluj]] | ||
| [[Categorie:Monumente istorice]] | [[Categorie:Monumente istorice]] | ||
Versiunea curentă
După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac şi preotul “Saski” au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa Turnului Croitorilor. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de Virgil Fulicea, în 1975.
Turnată în bronz, având înălţimea de 1,80 m, statuia este montată pe un soclu de beton placat cu travertin. Înălţimea acestuia din urmă este de 2,2 m. Pe soclu se află inscripţia: "Baba Novac căpitan al lui/Mihai Viteazul/ucis în ziua de 5 februarie 1601/S-a ridicat acest/monument spre cinstirea memoriei/sale în anul 1975".
Formulând câteva consideraţii despre opera artistului, Mircea Ţoca nota: „Realizări aparte reprezintă în opera artistului monumentele Andrei Mureşanu şi Baba Novac. Atent la inovaţiile spiritului modern, dar, în egală măsură, consecvent poeticii realiste, închipuie în bronz figuri impunătoare de bărbaţi, în lucrări cu o solidă şi elansată arhitectură a formei, cu o energică decupare a suprafeţelor, cu detalii aspru şi incisiv marcate. Răspicată şi răsunătoare, rostirea are, în acest caz, un eficient timbru expresionist.”
[modifică] Bibliografie
- Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.60 ISBN 973-8390-37-0; ISBN 978-973-8390-37-9
- Sculptori clujeni/Mircea Ţoca .- Bucureşti : Meridiane, 1978.
- Cluj-Napoca. Locuri pentru minte şi inimă/coord. Dan Trif .- Cluj-Napoca : Amprenta, 2007, p.26.ISBN 978-973-555-522-1
- Cluj-Napoca: ghid de oraş/ Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu. Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1989, p.84. ISBN 973-41-0043-2
