De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 6 octombrie 2008 10:51 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 8 octombrie 2008 06:25 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| - | După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac şi preotul “Saski” au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa [[Turnului Croitorilor]]. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de [[Virgil Fulicea]], în 1975. | + | După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac şi preotul “Saski” au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa [[Turnul Croitorilor|Turnului Croitorilor]]. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de [[Virgil Fulicea]], în 1975. |
| [[Imagine:Monumentul lui Baba Novac din Cluj.jpg|thumb|100px|Statuia lui Baba Novac]] | [[Imagine:Monumentul lui Baba Novac din Cluj.jpg|thumb|100px|Statuia lui Baba Novac]] | ||
Versiunea de la data 8 octombrie 2008 06:25
După înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac şi preotul “Saski” au fost prinşi şi aduşi spre judecată în cetatea Clujului. Arşi de vii în piaţa Clujului la 5 februarie 1601, au fost puşi în ţepe pe drumul Feleacului, în faţa Turnului Croitorilor. Acesta este şi amplasamentul monumentului lui Baba Novac realizat de Virgil Fulicea, în 1975.
Formulând câteva consideraţii despre opera artistului, Mircea Ţoca nota: „Realizări aparte reprezintă în opera artistului monumentele Andrei Mureşanu şi Baba Novac. Atent la inovaţiile spiritului modern, dar, în egală măsură, consecvent poeticii realiste, închipuie în bronz figuri impunătoare de bărbaţi, în lucrări cu o solidă şi elansată arhitectură a formei, cu o energică decupare a suprafeţelor, cu detalii aspru şi incisiv marcate. Răspicată şi răsunătoare, rostirea are, în acest caz, un eficient timbru expresionist.”
Bibliografie
- Cluj-Napoca oraş al monumentelor/ed. Dragoş Nicu .- Cluj-Napoca : Studia, 2006, p.60
- Sculptori clujeni/Mircea Ţoca .- Bucureşti : Meridiane, 1978.
- Cluj-Napoca. Locuri pentru minte şi inimă/coord. Dan Trif .- Cluj-Napoca : Amprenta, 2007, p.26.
