De la Memorie şi cunoaştere locală
Una dintre străzile cunoscute și importante din Cluj-Napoca este și cea care poartă numele cunoscutului revoluționar transilvănean
Avram Iancu. Aceasta asigură legătura între piețele
Lucian Blaga și Timotei Cipariu, situate la extremitățile de vest, respectiv de sud-est ale vechii incinte medievale a orașului, și mai departe, prin bulevardul Nicolae Titulescu, asigură o legătură cu zona de est a municipiului Cluj-Napoca. Astăzi, strada Avram Iancu poate fi considerată o stradă din zona centrală, dar la începuturile existenței sale era doar una mărginașă.
Astfel, în secolul al XVIII-lea, pe latura sudică a orașului Cluj, în exteriorul zidului de apărare, apărea o nouă arteră de comunicație, folosită în special de comercianții de sare de la Turda. Ca urmare, noua stradă a fost numită de către clujeni
Calea Sării (Sóút). Totuși, prima mențiune a străzii, din 1734, este cu numele de
Külső-Torda (Strada Turzii Exterioară). Aceasta a atras după sine extinderea spațiului de locuire în afara orașului, fapt reflectat și prin deschiderea unei noi porți pe latura de sud – Poarta Turzii – care făcea legătura între interiorul și exteriorul cetății. Mult mai târziu, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a fost numită după marele poet maghiar
Petófi Sándor, care se pare că ar fi fost oaspete al
Hotelului Biassini în 1847. După Primul Război Mondial, autoritățile române impun un nomenclator nou al
străzilor orașului, strada
Petófi Sándor fiind redenumită
Avram Iancu, după numele unui alt oaspete celebru al aceluiași Hotel Biasini. Această denumire s-a păstrat în toată perioada interbelică, însă după al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au impus din nou o modificare a numelor străzilor orașului, astfel că numele lui
Avram Iancu s-a păstrat pentru jumătatea vestică a străzii, în timp ce partea estică a primit din nou numele revoluționarului maghiar
Petófi Sándor, fiind singura situație de acest fel din oraș. După 1989 s-a revenit la denumirea din perioada interbelică, toată strada numindu-se până astăzi
Avram Iancu.
[modifică] Clădiri monument, instituții
Dintre clădirile emblematice de pe această stradă, cea a fostului
Hotel Biasini (nr.10), ridicată în fața Porții Turzii, este cea mai cunoscută și cu cea mai mare rezonanță istorică, dacă ne gândim la numele unui Franz Liszt, Nicolae Bălcescu, Cezar Bolliac, la romancierul Mór Jókai, oaspeți și ei ai acestui hotel, alături de cele două nume amintite deja mai sus. O altă clădire veche a acestei artere este cea a
Institutului Tipografic al Liceului Regal (nr. 11), construită între 1829 și 1832 pentru sediul tipografiei romano-catolice din Cluj. La intersecția cu strada Universității, pe partea dreaptă se află o altă clădire cu o anumită rezonanță istorică, primul cămin studențesc din Cluj, cunoscut mai ales sub numele de
Căminul Avram Iancu. În mai 1946, studenții cazați în acest cămin au fost luați cu asalt de către muncitorii de la mai multe fabrici clujene, printre care și Dermata (viitoarea Clujana), în încercarea autorităților comuniste de a înfrânge greva studenților clujeni. Tot pe strada Avram Iancu se află principala intrare în
Cimitirul Central, cel mai mare cimitir al orașului, loc de veci pentru toate comunitățile orașului, cu monumente funerare de excepție ale unor mari personalități politice și culturale ale Clujului.
- Călăuza Clujului/Francisc Orosz. - Cluj: Tipografia Concordia, 1933, p. 25.
- Călăuza orașului Cluj/Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 7.
- Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural/György Gaal. - Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 160-167. ISBN 978-973-8995-17-8.
