De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 5 noiembrie 2021 07:45 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 22 martie 2022 08:17 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Istorie) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| __TOC__ | __TOC__ | ||
| ==Istorie== | ==Istorie== | ||
| - | La sfârșitul secolului al XVIII-lea (1796), în afara zidurilor orașului Cluj apărea prima biserică ortodoxă românească, închinată Sfintei Treimi, nu departe de Ulița Turzii din afară, actuala stradă Avram Iancu. Încă de la apariția acesteia, locuitorii Clujului au numit mica stradă pe care se afla biserica, strada | + | La sfârșitul secolului al XVIII-lea (1796), în afara zidurilor orașului Cluj apărea prima biserică ortodoxă românească, închinată Sfintei Treimi, nu departe de Ulița Turzii din afară, actuala stradă [[Strada_Avram_Iancu|Avram Iancu]]. Încă de la apariția acesteia, locuitorii Clujului au numit mica stradă pe care se afla biserica, strada [[Biserica_Sfânta_Treime_din_Deal|Bisericii Ortodoxe]] sau în limba maghiară, '''Görögtemplom'''. Ea pleacă din strada Avram Iancu, din apropierea Facultății de Drept de astăzi și urcă spre deal până în apropierea [[Cimitirul_Central|Cimitirului Central]]. |
| - | În trecut, deși strada era una mărginașă, de mică importanță în ce privește circulația oamenilor și bunurilor, din punct de vedere religios și simbolic ea avea o anumită semnificație pentru români, deoarece Biserica construită acolo avea statut de Catedrală episcopală, statut păstrat până la construirea noii Catedrale Ortodoxe de la Cluj, în 1933. | + | În trecut, deși strada era una mărginașă, de mică importanță în ce privește circulația oamenilor și bunurilor, din punct de vedere religios și simbolic ea avea o anumită semnificație pentru români, deoarece Biserica construită acolo avea statut de Catedrală episcopală, statut păstrat până la construirea noii [[Catedrala_ortodoxă|Catedrale Ortodoxe]] de la Cluj, în 1933. |
| ==Clădiri monument, instituții== | ==Clădiri monument, instituții== | ||
Versiunea de la data 22 martie 2022 08:17
Cuprins |
Istorie
La sfârșitul secolului al XVIII-lea (1796), în afara zidurilor orașului Cluj apărea prima biserică ortodoxă românească, închinată Sfintei Treimi, nu departe de Ulița Turzii din afară, actuala stradă Avram Iancu. Încă de la apariția acesteia, locuitorii Clujului au numit mica stradă pe care se afla biserica, strada Bisericii Ortodoxe sau în limba maghiară, Görögtemplom. Ea pleacă din strada Avram Iancu, din apropierea Facultății de Drept de astăzi și urcă spre deal până în apropierea Cimitirului Central.
În trecut, deși strada era una mărginașă, de mică importanță în ce privește circulația oamenilor și bunurilor, din punct de vedere religios și simbolic ea avea o anumită semnificație pentru români, deoarece Biserica construită acolo avea statut de Catedrală episcopală, statut păstrat până la construirea noii Catedrale Ortodoxe de la Cluj, în 1933.
Clădiri monument, instituții
Cea mai importantă clădire istorică de pe această stradă este, firește, Biserica Sf.Treime, construită acum peste două secole, în stilul barocului târziu. Deși mică, prin comparație cu alte biserici clujene, Biserica din Deal, cum i s-a mai spus, inspiră, totuși, o atmosferă frumoasă de intimitate, datorată atât zugrăvelii albe exterioare, cât și micii grădini în care se află. În apropierea bisericii se mai află o vilă în care a locuit filologul român Grigore Silași, profesor la Universitatea Regală „Francisc Iosif” din Cluj, și chiar decan al Facultății de Litere a acestei universități între 1883-1884. Tot pe aceeași stradă, a locuit și filologul clujean Dumitru Popovici, profesor universitar, critic și istoric literar al Universității din Cluj (1936-1952).
Bibliografie
- Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 167-168. ISBN 978-973-8995-17-8.
- Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 8.
