De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 4 noiembrie 2021 12:43 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (22 martie 2022 08:22) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istorie)
 
Linia 3: Linia 3:
[[Imagine:Clinic.jpg|thumb|100px|left|]]Strada '''Clinicilor''' din Cluj-Napoca își trage numele de la numeroasele clinici medicale universitare care se înșiruie de-a lungul ei și care au fost construite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. [[Imagine:Clinic.jpg|thumb|100px|left|]]Strada '''Clinicilor''' din Cluj-Napoca își trage numele de la numeroasele clinici medicale universitare care se înșiruie de-a lungul ei și care au fost construite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
-Încă din Evul Mediu, accesul dinspre vest în cetatea Clujului se făcea prin mai multe căi, una dintre acestea fiind '''Ulița Cărbunelui din afară'''. Până în secolul al XIX-lea, când au fost dărâmate ultimele ziduri și turnuri ale vechiului oraș medieval, această stradă se afla în afara orașului propriu-zis, asigurând legătura dintre zona rurală, periferică și oraș, dar mai ales între zona de la vest de oraș și cea situată la sud și est, de-a lungul străzii '''Turzii Exterioară''', actuala stradă '''Avram Iancu'''. Mai târziu, înainte de apariția clinicilor universitare, această cale de acces era numită strada '''Külso-Alső-Szén (strada Fânului Exterioară de jos)''', apoi a fost numită după contele '''Imre Mikó''', pentru ca din 1964 să devină strada '''Clinicilor'''.+Încă din Evul Mediu, accesul dinspre vest în cetatea Clujului se făcea prin mai multe căi, una dintre acestea fiind '''Ulița Cărbunelui din afară'''. Până în secolul al XIX-lea, când au fost dărâmate ultimele ziduri și turnuri ale vechiului oraș medieval, această stradă se afla în afara orașului propriu-zis, asigurând legătura dintre zona rurală, periferică și oraș, dar mai ales între zona de la vest de oraș și cea situată la sud și est, de-a lungul străzii '''Turzii Exterioară''', actuala stradă [[Strada_Avram_Iancu|Avram Iancu]]. Mai târziu, înainte de apariția clinicilor universitare, această cale de acces era numită strada '''Külso-Alső-Szén (strada Fânului Exterioară de jos)''', apoi a fost numită după contele [[Imre Mikó]], pentru ca din 1964 să devină strada '''Clinicilor'''.
==Clădiri monument, instituții== ==Clădiri monument, instituții==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istorie

Strada Clinicilor din Cluj-Napoca își trage numele de la numeroasele clinici medicale universitare care se înșiruie de-a lungul ei și care au fost construite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Încă din Evul Mediu, accesul dinspre vest în cetatea Clujului se făcea prin mai multe căi, una dintre acestea fiind Ulița Cărbunelui din afară. Până în secolul al XIX-lea, când au fost dărâmate ultimele ziduri și turnuri ale vechiului oraș medieval, această stradă se afla în afara orașului propriu-zis, asigurând legătura dintre zona rurală, periferică și oraș, dar mai ales între zona de la vest de oraș și cea situată la sud și est, de-a lungul străzii Turzii Exterioară, actuala stradă Avram Iancu. Mai târziu, înainte de apariția clinicilor universitare, această cale de acces era numită strada Külso-Alső-Szén (strada Fânului Exterioară de jos), apoi a fost numită după contele Imre Mikó, pentru ca din 1964 să devină strada Clinicilor.

[modifică] Clădiri monument, instituții

Deși astăzi strada este mai mult una secundară de acces spre zona centrală a orașului Cluj-Napoca, totuși regăsim aici clădiri și instituții importante pentru oraș: clinicile universitare, construite în stil renascentist, placate cu caramidă aparentă, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” și Muzeul Zoologic. În construirea acestora, un rol important l-a avut și contele Imre Mikó care a donat mai multe parcele de teren orașului tocmai pentru a fi realizate aceste obiective majore. Pentru rolul său în procesul de edificare de pe această stradă, contele maghiar își are locul lui între personalitățile marcante ale orașului Cluj, fiindu-i dedicat și un bust în curtea Facultății de Biologie, realizat de sculptorul Miklós Vay.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 135-138. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 12
  3. Călăuza Clujului / Francisc Orosz. - Cluj: Tipografia Concordia, 1933, p. 31-32.
  4. Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval.