De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 5 noiembrie 2021 07:33 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (22 martie 2022 08:30) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Clădiri monument, instituții)
 
Linia 4: Linia 4:
==Clădiri monument, instituții== ==Clădiri monument, instituții==
-Deși este o stradă secundară în plin centru vechi al orașului, strada Ion. I.C. Brătianu numără câteva clădiri de instituții importante și edificii cu o frumoasă arhitectură de secol XVIII și XIX. Printre acestea se numără clădirea '''Liceului Teoretic Apáczai Csere János''', fost '''Gimnaziu Reformat de Fete''' în perioada interbelică, sediul '''Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”''', '''Palatul Episcopiei Reformate din Ardeal''', '''Casa aurarului''', ce datează probabil de pe la începutul secolului al XIX-lea. Emblematică prin arhitectura sa barocă, dar și prin mărimea sa, pentru o casă particulară de la cumpăna secolelor XVIII-XIX, este '''Palatul Toldalagi-Korda''', actuala clădire în care funcționează direcția economico-financiară a Universității Babeș-Bolyai.+Deși este o stradă secundară în plin centru vechi al orașului, strada Ion. I.C. Brătianu numără câteva clădiri de instituții importante și edificii cu o frumoasă arhitectură de secol XVIII și XIX. Printre acestea se numără clădirea '''Liceului Teoretic Apáczai Csere János''', fost '''Gimnaziu Reformat de Fete''' în perioada interbelică, sediul '''Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”''', '''Palatul Episcopiei Reformate din Ardeal''', '''Casa aurarului''', ce datează probabil de pe la începutul secolului al XIX-lea. Emblematică prin arhitectura sa barocă, dar și prin mărimea sa, pentru o casă particulară de la cumpăna secolelor XVIII-XIX, este [[Palatul_Toldalagi-Korda|Palatul Toldalagi-Korda]], actuala clădire în care funcționează direcția economico-financiară a Universității Babeș-Bolyai.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istorie

Începând din strada Universității, prin spatele Universității Babeș-Bolyai, strada Ion. I. C. Brătianu ajunge până în Piața Ștefan Cel Mare, întretăind strada Baba Novac. În trecutul medieval și până la instaurarea administrației românești, după Marea Unire, această stradă purta numele de Ulița Crăiască dinlăuntru (str. Király). În perioada interbelică, numele a fost schimbat în Ion I.C. Brătianu, iar după al Doilea Război Mondial, strada s-a numit 23 August, în acord cu noile referințe acceptate în onomastica simbolistă de tip comunist. Din 1991, numele marelui om politic liberal figurează din nou pe această stradă veche din municipiul Cluj-Napoca.

[modifică] Clădiri monument, instituții

Deși este o stradă secundară în plin centru vechi al orașului, strada Ion. I.C. Brătianu numără câteva clădiri de instituții importante și edificii cu o frumoasă arhitectură de secol XVIII și XIX. Printre acestea se numără clădirea Liceului Teoretic Apáczai Csere János, fost Gimnaziu Reformat de Fete în perioada interbelică, sediul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Palatul Episcopiei Reformate din Ardeal, Casa aurarului, ce datează probabil de pe la începutul secolului al XIX-lea. Emblematică prin arhitectura sa barocă, dar și prin mărimea sa, pentru o casă particulară de la cumpăna secolelor XVIII-XIX, este Palatul Toldalagi-Korda, actuala clădire în care funcționează direcția economico-financiară a Universității Babeș-Bolyai.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 200-207. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Călăuza Clujului / Francisc Orosz. - Cluj: Tipografia Concordia, 1933, p. 25.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Strada_Ion._I.C._Br%C4%83tianu"