De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:55 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: ==Toponimie== Strada Mihail Kogălniceanu este singura arteră mai importantă din interiorul zidurilor cetăţii care nu porneşte din Piaţa Unirii. Ea a purtat de-a lungul timpulu...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 29 decembrie 2010 09:02 (modifică) (anulează) Ica (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| + | __TOC__ | ||
| ==Toponimie== | ==Toponimie== | ||
| - | Strada Mihail Kogălniceanu este singura arteră mai importantă din interiorul zidurilor cetăţii care nu porneşte din Piaţa Unirii. Ea a purtat de-a lungul timpului numele de Farkas utca. În tradiţia locală, numele de Farkas utca [n.n. strada Lupului], are povestea sa. Potrivit acesteia, până la construirea zidului de sud al cetăţii în secolul al XV-lea, pe timp de iarnă, din zona neprotejată a oraşului, coborau până aici lupii. Cel mai vechi izvor documentar în care este menţionată această stradă, datează din 19 februarie 1436. | + | '''Strada Mihail Kogălniceanu''' este singura arteră mai importantă din interiorul zidurilor cetăţii care nu porneşte din [[Piaţa Unirii|Piaţa Unirii]]. Ea a purtat de-a lungul timpului numele de Farkas utca. În tradiţia locală, numele de Farkas utca [n.n. strada Lupului], are povestea sa. Potrivit acesteia, până la construirea zidului de sud al cetăţii în secolul al XV-lea, pe timp de iarnă, din zona neprotejată a oraşului, coborau până aici lupii. Cel mai vechi izvor documentar în care este menţionată această stradă, datează din 19 februarie 1436. |
| - | În perioada interbelică, strada a primit numele lui Mihail Kogălniceanu, istoric român, personalitate politică remarcabilă. În perioada 1940-1944 strada şi-a reluat denumirea de Farkas utca, iar după al doilea război mondial a redevenit strada Mihail Kogălniceanu. | + | În perioada interbelică, strada a primit numele lui '''Mihail Kogălniceanu''', istoric român, personalitate politică remarcabilă. În perioada 1940-1944 strada şi-a reluat denumirea de Farkas utca, iar după al doilea război mondial a redevenit strada Mihail Kogălniceanu. |
| ==Instituţii importante, clădiri monument== | ==Instituţii importante, clădiri monument== | ||
| Linia 9: | Linia 10: | ||
| Prin şcoli şi universitate, strada a devenit o arteră principală a vieţii spirituale clujene. | Prin şcoli şi universitate, strada a devenit o arteră principală a vieţii spirituale clujene. | ||
| - | Astfel, pe această stradă se găsesc Universitatea „Babeş-Bolyai”, Liceul Teoretic Báthory István, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Colegiul Reformat. Tot pe această stradă îşi au sediul Biblioteca Academiei şi Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj. | + | Astfel, pe această stradă se găsesc [[Universitatea „Babeş Bolyai”|Universitatea „Babeş-Bolyai”]], Liceul Teoretic Báthory István, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Colegiul Reformat. Tot pe această stradă îşi au sediul [[Biblioteca Academiei – Filiala Cluj|Biblioteca Academiei]] şi Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj. |
| - | Alături de Biserica Reformată Centrală cunoscută şi ca Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor, strada este străjuită de alte numeroase clădiri monument, casa Pataki-Tollas (la nr. 5), vechea clădire a Prefecturii (la nr. 6), palatul Teleki (la nr. 7), casa Nemes- Bethlen (la nr. 8) şi clădirea, remarcabilă pentru arhitectura interbelică, a Colegiului Academic. | + | Alături de [[Biserica Reformată Centrală (Biserica Reformată din strada Lupului, strada Kogălniceanu de azi)|Biserica Reformată Centrală]] cunoscută şi ca Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor, strada este străjuită de alte numeroase clădiri monument, casa Pataki-Tollas (la nr. 5), vechea clădire a [[Vechea prefectură (str. Kogălniceanu, nr. 6)|Prefecturii]] (la nr. 6), palatul Teleki (la nr. 7), [[Casa Bethlen – Nemes (strada Kogălniceanu, nr.8)|casa Nemes- Bethlen]] (la nr. 8) şi clădirea, remarcabilă pentru arhitectura interbelică, a [[Colegiul Academic|Colegiului Academic]]. |
| Pe această stradă, la mijlocul anilor ’60, s-a aflat, temporar, Lupa Capitolină, în locul căreia, în iunie 1973, a fost aşezat grupul statuar Şcoala Ardeleană, realizat de Romul Ladea. Un alt monument, devenit emblematic pentru această stradă, este statuia ecvestră a lui Sf. Gheorghe. | Pe această stradă, la mijlocul anilor ’60, s-a aflat, temporar, Lupa Capitolină, în locul căreia, în iunie 1973, a fost aşezat grupul statuar Şcoala Ardeleană, realizat de Romul Ladea. Un alt monument, devenit emblematic pentru această stradă, este statuia ecvestră a lui Sf. Gheorghe. | ||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| - | + | # Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/[[Gaal György]]. – Kolozsvár: Korunk, 1992, p.69 | |
| - | + | #[[A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás = Strada clujeană Farkas : Istoria culturii la pas|A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás]]/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 5-7. ISBN 973-643-038-3 | |
| - | + | #[[Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben|Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben]]/[[Gaal György]]. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.121-151. ISBN 978-973-8341-85-2 | |
| + | <br> | ||
| + | [[Category:Cluj]] | ||
| + | [[Category:Străzi]] | ||
Versiunea de la data 29 decembrie 2010 09:02
Cuprins |
Toponimie
Strada Mihail Kogălniceanu este singura arteră mai importantă din interiorul zidurilor cetăţii care nu porneşte din Piaţa Unirii. Ea a purtat de-a lungul timpului numele de Farkas utca. În tradiţia locală, numele de Farkas utca [n.n. strada Lupului], are povestea sa. Potrivit acesteia, până la construirea zidului de sud al cetăţii în secolul al XV-lea, pe timp de iarnă, din zona neprotejată a oraşului, coborau până aici lupii. Cel mai vechi izvor documentar în care este menţionată această stradă, datează din 19 februarie 1436.
În perioada interbelică, strada a primit numele lui Mihail Kogălniceanu, istoric român, personalitate politică remarcabilă. În perioada 1940-1944 strada şi-a reluat denumirea de Farkas utca, iar după al doilea război mondial a redevenit strada Mihail Kogălniceanu.
Instituţii importante, clădiri monument
Prin şcoli şi universitate, strada a devenit o arteră principală a vieţii spirituale clujene.
Astfel, pe această stradă se găsesc Universitatea „Babeş-Bolyai”, Liceul Teoretic Báthory István, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Colegiul Reformat. Tot pe această stradă îşi au sediul Biblioteca Academiei şi Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj.
Alături de Biserica Reformată Centrală cunoscută şi ca Biserica Reformată de pe Uliţa Lupilor, strada este străjuită de alte numeroase clădiri monument, casa Pataki-Tollas (la nr. 5), vechea clădire a Prefecturii (la nr. 6), palatul Teleki (la nr. 7), casa Nemes- Bethlen (la nr. 8) şi clădirea, remarcabilă pentru arhitectura interbelică, a Colegiului Academic.
Pe această stradă, la mijlocul anilor ’60, s-a aflat, temporar, Lupa Capitolină, în locul căreia, în iunie 1973, a fost aşezat grupul statuar Şcoala Ardeleană, realizat de Romul Ladea. Un alt monument, devenit emblematic pentru această stradă, este statuia ecvestră a lui Sf. Gheorghe.
Bibliografie
- Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György. – Kolozsvár: Korunk, 1992, p.69
- A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 5-7. ISBN 973-643-038-3
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.121-151. ISBN 978-973-8341-85-2
