De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 17 martie 2022 07:44 (modifică)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: __TOC__ ==Istoric== ==Clădiri monument== ==Bibliografie==)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (22 martie 2022 10:03) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Clădiri monument)
 
(4 intermediate revisions not shown.)
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Istoric== ==Istoric==
 +În perioada medievală a orașului Cluj-Napoca, artera care lega colțul sud-vestic al [[Piaţa_Unirii|Piaței Mari]] (actuala Piața Unirii) de marginea cetății Cluj, spre vest, purta numele de Ulița Fânului, ulterior de Ulița Cărbunelui dinăuntru.
 +
 +Numele vechi al străzii era cel de Belsö Széna (Fânului Interioară), probabil după una din activitățile de aprovizionare ale cetății. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a primit numele scriitorului maghiar Jókai, iar în perioada interbelică pe cel al istoricului Nicolae Iorga, pentru a reveni la numele de Jókai între 1940 și 1964. După această dată, strada a primit numele actual, cel al vechiului oraș din perioada romană, Napoca.
 +
==Clădiri monument== ==Clădiri monument==
 +De-a lungul străzii Napoca se înșiră câteva clădiri mai importante, cu valoare arhitectonică și monumentală recunoscută. Pe colțul cu strada Universității se află clădirea [[Hotelul_Continental_%28strada_Napoca%29|Hotelului Continental]], cunoscut în prima jumătate a secolului trecut ca Hotelul și Cafeneaua New York, loc de întâlnire a boemei clujene, încă de la construcția lui. Pe aceeași parte se află clădirea Institutului de Istorie „George Barițiu”, cu un etaj și curte interioară. Pe partea dreaptă, colț cu Piața Unirii, poate fi admirat [[Palatul_Rhédey_%28Piaţa_Unirii%29|Palatul Rhédey]], o construcție în stil baroc, cu două etaje, a cărui existență este legată și de funcționarea primului teatru maghiar din Transilvania, în 1792.
 +
==Bibliografie== ==Bibliografie==
 +#Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.145-147. ISBN 978-973-8995-17-8.
 +#Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval.

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istoric

În perioada medievală a orașului Cluj-Napoca, artera care lega colțul sud-vestic al Piaței Mari (actuala Piața Unirii) de marginea cetății Cluj, spre vest, purta numele de Ulița Fânului, ulterior de Ulița Cărbunelui dinăuntru.

Numele vechi al străzii era cel de Belsö Széna (Fânului Interioară), probabil după una din activitățile de aprovizionare ale cetății. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, strada a primit numele scriitorului maghiar Jókai, iar în perioada interbelică pe cel al istoricului Nicolae Iorga, pentru a reveni la numele de Jókai între 1940 și 1964. După această dată, strada a primit numele actual, cel al vechiului oraș din perioada romană, Napoca.

[modifică] Clădiri monument

De-a lungul străzii Napoca se înșiră câteva clădiri mai importante, cu valoare arhitectonică și monumentală recunoscută. Pe colțul cu strada Universității se află clădirea Hotelului Continental, cunoscut în prima jumătate a secolului trecut ca Hotelul și Cafeneaua New York, loc de întâlnire a boemei clujene, încă de la construcția lui. Pe aceeași parte se află clădirea Institutului de Istorie „George Barițiu”, cu un etaj și curte interioară. Pe partea dreaptă, colț cu Piața Unirii, poate fi admirat Palatul Rhédey, o construcție în stil baroc, cu două etaje, a cărui existență este legată și de funcționarea primului teatru maghiar din Transilvania, în 1792.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.145-147. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Cartea Comoară Cluj / Al. Diaconescu, Gergely Balasz, Hunyadi Attila, kovacs Zsolt, Lupescu Radu, Mihaly Melinda, Sarkadi Nagy Emese, Vlad Țoca, Zagoni Balasz. - Cluj-Napoca: Editura Projectograph, 2010, Harta Clujului Medieval.