De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 iunie 2017 11:55 (modifică)
Ghizela (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (22 martie 2022 10:07) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istoric)
 
Linia 2: Linia 2:
==Istoric== ==Istoric==
-[[Imagine:Ferdinand.jpg|thumb|100px|left|]]Strada Regele Ferdinand se află cuprinsă între Piaţa Unirii şi strada Horea, fiind cea mai veche stradă a oraşului identificabilă după nume: '''Platea Pontis''' (1362), adică uliţa Podului. Denumirea veche este mai mult decît potrivită având în vedere că strada este poziţionată aproape perpendicular pe cursul rîului Someş, legând astăzi nu doar cele două maluri ale râului, ci şi centrul oraşului de zona gării principale a oraşului. Numită, până nu demult, '''Gheorghe Doja''', poartă azi numele Regelui Ferdinand al României. +[[Imagine:Ferdinand.jpg|thumb|100px|left|]]Strada Regele Ferdinand se află cuprinsă între [[Piaţa_Unirii|Piaţa Unirii]] şi [[Strada_Horea|strada Horea]], fiind cea mai veche stradă a oraşului identificabilă după nume: '''Platea Pontis''' (1362), adică uliţa Podului. Denumirea veche este mai mult decît potrivită având în vedere că strada este poziţionată aproape perpendicular pe cursul rîului Someş, legând astăzi nu doar cele două maluri ale râului, ci şi centrul oraşului de zona gării principale a oraşului. Numită, până nu demult, '''Gheorghe Doja''', poartă azi numele Regelui Ferdinand al României.
De-a lungul său au fost construite clădiri publice, printre care se numără şi astăzi cea a '''Direcţiei Poştei''' sau clădirea în care a funcţionat pe vremuri Banca de Credit Economul, instituţie financiară românească, fondată în 1886. Tradiţional, această stradă a concentrat comerţul cotidian al clujenilor, fiind şi astăzi un loc cu numeroase magazine şi centre comerciale. Latura ei vestică a fost delimitată de zidul Vechii Cetăţi, astăzi dispărut în urma construirii de noi clădiri. În faţa actualei clădiri a Direcţiei Poştei se afla cândva '''Poarta Podului''', apărată de breasla lăcătuşilor. Această poartă, pe faţada căreia se afla odinioară inscripţia 1477, probabil anul ridicării ei, precum şi '''Poarta Maghiarilor''' a fost dărâmată în 1870, stârnind nemulţumirea locuitorilor. De-a lungul său au fost construite clădiri publice, printre care se numără şi astăzi cea a '''Direcţiei Poştei''' sau clădirea în care a funcţionat pe vremuri Banca de Credit Economul, instituţie financiară românească, fondată în 1886. Tradiţional, această stradă a concentrat comerţul cotidian al clujenilor, fiind şi astăzi un loc cu numeroase magazine şi centre comerciale. Latura ei vestică a fost delimitată de zidul Vechii Cetăţi, astăzi dispărut în urma construirii de noi clădiri. În faţa actualei clădiri a Direcţiei Poştei se afla cândva '''Poarta Podului''', apărată de breasla lăcătuşilor. Această poartă, pe faţada căreia se afla odinioară inscripţia 1477, probabil anul ridicării ei, precum şi '''Poarta Maghiarilor''' a fost dărâmată în 1870, stârnind nemulţumirea locuitorilor.
[[Imagine:Ferdinand 2.jpg|thumb|100px|left|]] [[Imagine:Ferdinand 2.jpg|thumb|100px|left|]]
-La sfîrşitul secolului al XIX-lea, după construirea '''Gării''' din Cluj, dezvoltarea oraşului capătă noi dimensiuni, atît prin extinderea unor străzi, cât şi prin construirea de clădiri publice reprezentative sau de locuinţe particulare impozante. Acestea vor înfrumuseţa anumite străzi ale oraşului şi pieţele centrale, dând o imagine de oraş modern şi european Clujului. Spre exemplu, pe actuala stradă '''Regele Ferdinand''', fostă '''Calea Regelui Ferdinand''' din perioada interbelică şi '''Ferenc József utca''' şi '''Wesselényi Miklos utca''' înainte de 1918, profesorul universitar '''Széky Tibor''' şi-a construit o frumoasă casă, în stil neogotic, chiar pe malul rîului Someş. Construcţia privată a fost realizată după planurile arhitectului Samu Pecz, având pereţii acoperiţi de cărămidă aparentă, iar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele şi de sub cornişă fiind realizate în piatră. Acest palat, împreună cu cel al familiei '''Babos''', străjuiesc strada Regele Ferdinand dinspre podul peste Someş, realizând o frumoasă perspectivă arhitecturală a acestui colţ de oraş.+La sfîrşitul secolului al XIX-lea, după construirea [[Clădirea_Gării_Centrale_din_Cluj|Gării]] din Cluj, dezvoltarea oraşului capătă noi dimensiuni, atît prin extinderea unor străzi, cât şi prin construirea de clădiri publice reprezentative sau de locuinţe particulare impozante. Acestea vor înfrumuseţa anumite străzi ale oraşului şi pieţele centrale, dând o imagine de oraş modern şi european Clujului. Spre exemplu, pe actuala stradă '''Regele Ferdinand''', fostă '''Calea Regelui Ferdinand''' din perioada interbelică şi '''Ferenc József utca''' şi '''Wesselényi Miklos utca''' înainte de 1918, profesorul universitar '''Széky Tibor''' şi-a construit o frumoasă casă, în stil neogotic, chiar pe malul rîului Someş. Construcţia privată a fost realizată după planurile arhitectului Samu Pecz, având pereţii acoperiţi de cărămidă aparentă, iar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele şi de sub cornişă fiind realizate în piatră. Acest palat, împreună cu cel al familiei [[Palatul_Babos|Babos]], străjuiesc strada Regele Ferdinand dinspre podul peste Someş, realizând o frumoasă perspectivă arhitecturală a acestui colţ de oraş.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istoric

Strada Regele Ferdinand se află cuprinsă între Piaţa Unirii şi strada Horea, fiind cea mai veche stradă a oraşului identificabilă după nume: Platea Pontis (1362), adică uliţa Podului. Denumirea veche este mai mult decît potrivită având în vedere că strada este poziţionată aproape perpendicular pe cursul rîului Someş, legând astăzi nu doar cele două maluri ale râului, ci şi centrul oraşului de zona gării principale a oraşului. Numită, până nu demult, Gheorghe Doja, poartă azi numele Regelui Ferdinand al României.

De-a lungul său au fost construite clădiri publice, printre care se numără şi astăzi cea a Direcţiei Poştei sau clădirea în care a funcţionat pe vremuri Banca de Credit Economul, instituţie financiară românească, fondată în 1886. Tradiţional, această stradă a concentrat comerţul cotidian al clujenilor, fiind şi astăzi un loc cu numeroase magazine şi centre comerciale. Latura ei vestică a fost delimitată de zidul Vechii Cetăţi, astăzi dispărut în urma construirii de noi clădiri. În faţa actualei clădiri a Direcţiei Poştei se afla cândva Poarta Podului, apărată de breasla lăcătuşilor. Această poartă, pe faţada căreia se afla odinioară inscripţia 1477, probabil anul ridicării ei, precum şi Poarta Maghiarilor a fost dărâmată în 1870, stârnind nemulţumirea locuitorilor.

La sfîrşitul secolului al XIX-lea, după construirea Gării din Cluj, dezvoltarea oraşului capătă noi dimensiuni, atît prin extinderea unor străzi, cât şi prin construirea de clădiri publice reprezentative sau de locuinţe particulare impozante. Acestea vor înfrumuseţa anumite străzi ale oraşului şi pieţele centrale, dând o imagine de oraş modern şi european Clujului. Spre exemplu, pe actuala stradă Regele Ferdinand, fostă Calea Regelui Ferdinand din perioada interbelică şi Ferenc József utca şi Wesselényi Miklos utca înainte de 1918, profesorul universitar Széky Tibor şi-a construit o frumoasă casă, în stil neogotic, chiar pe malul rîului Someş. Construcţia privată a fost realizată după planurile arhitectului Samu Pecz, având pereţii acoperiţi de cărămidă aparentă, iar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele şi de sub cornişă fiind realizate în piatră. Acest palat, împreună cu cel al familiei Babos, străjuiesc strada Regele Ferdinand dinspre podul peste Someş, realizând o frumoasă perspectivă arhitecturală a acestui colţ de oraş.

[modifică] Bibliografie

  1. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.289-290. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca / Ciorca, Ioan (editor).-Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p.136-146. ISBN 978-973-647-789-8
  3. Cluj-Napoca-vestigii, monumente, muzee / Damian Todiţa.-Cluj-Napoca ; Studia, 2009, p.56 ;ISBN 978-973-8390-43-0.
  4. Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.90-92. ISBN 978-606-17-0698-3.