http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&action=history&feed=atomStrada Universității - Revizia istoricului2024-03-28T20:54:32ZRevizia istoricului pentru această pagină de pe wikiMediaWiki 1.10.2http://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=7200&oldid=prevIoanT: /* Clădiri monument, instituții */2022-03-22T10:11:59Z<p><span class="autocomment">Clădiri monument, instituții</span></p>
<table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style="background-color: white;">
<tr>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">←Versiunea anterioară</td>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">Versiunea de la data 22 martie 2022 10:11</td>
</tr>
<tr><td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td>
<td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td></tr>
<tr><td>-</td><td style="background: #ffa; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a [[<del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">Clădirea_Universităţii_28strada_Mihail_Kogălniceanu29 </del>Universității Babeș-Bolyai]], chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea [[Biserica_Piariştilor_%28strada_Universităţii%29|Biserică a Piariștilor]], care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a [[<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29|</ins>Universității Babeș-Bolyai]], chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea [[Biserica_Piariştilor_%28strada_Universităţii%29|Biserică a Piariștilor]], care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td></tr>
</table>IoanThttp://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=7199&oldid=prevIoanT: /* Clădiri monument, instituții */2022-03-22T10:11:14Z<p><span class="autocomment">Clădiri monument, instituții</span></p>
<table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style="background-color: white;">
<tr>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">←Versiunea anterioară</td>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">Versiunea de la data 22 martie 2022 10:11</td>
</tr>
<tr><td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td>
<td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td></tr>
<tr><td>-</td><td style="background: #ffa; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a [[<del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29 </del>Universității Babeș-Bolyai]], chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea [[Biserica_Piariştilor_%28strada_Universităţii%29|Biserică a Piariștilor]], care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a [[<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">Clădirea_Universităţii_28strada_Mihail_Kogălniceanu29 </ins>Universității Babeș-Bolyai]], chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea [[Biserica_Piariştilor_%28strada_Universităţii%29|Biserică a Piariștilor]], care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td></tr>
</table>IoanThttp://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=7198&oldid=prevIoanT: /* Clădiri monument, instituții */2022-03-22T10:10:44Z<p><span class="autocomment">Clădiri monument, instituții</span></p>
<table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style="background-color: white;">
<tr>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">←Versiunea anterioară</td>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">Versiunea de la data 22 martie 2022 10:10</td>
</tr>
<tr><td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td>
<td colspan="2" align="left"><strong>Linia 6:</strong></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Clădiri monument, instituții==</td></tr>
<tr><td>-</td><td style="background: #ffa; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a <del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">'''</del>Universității Babeș-Bolyai<del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">'''</del>, chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea <del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">'''</del>Biserică a Piariștilor<del style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">'''</del>, care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a <ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Clădirea_Universităţii_%28strada_Mihail_Kogălniceanu%29 </ins>Universității Babeș-Bolyai<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">]]</ins>, chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea <ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Biserica_Piariştilor_%28strada_Universităţii%29|</ins>Biserică a Piariștilor<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">]]</ins>, care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Bibliografie==</td></tr>
</table>IoanThttp://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=7197&oldid=prevIoanT: /* Istorie */2022-03-22T10:09:20Z<p><span class="autocomment">Istorie</span></p>
<table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style="background-color: white;">
<tr>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">←Versiunea anterioară</td>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">Versiunea de la data 22 martie 2022 10:09</td>
</tr>
<tr><td colspan="2" align="left"><strong>Linia 1:</strong></td>
<td colspan="2" align="left"><strong>Linia 1:</strong></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">__TOC__</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">__TOC__</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Istorie==</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">==Istorie==</td></tr>
<tr><td>-</td><td style="background: #ffa; font-size: smaller;">[[Imagine:Univ.jpg|thumb|100px|left|]]Strada care pleacă din colțul sud-vestic al Pieței Unirii până în strada Avram Iancu poartă numele '''Universității''', după numele instituției de învățământ ridicată aici la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși este o arteră foarte scurtă, de nici două sute de metri, această stradă este una intens circulată, fiind poziționată în centrul orașului, cu numeroase instituții de educație, cultură și administrative în jurul său.</td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">[[Imagine:Univ.jpg|thumb|100px|left|]]Strada care pleacă din colțul sud-vestic al <ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Piaţa_Unirii|</ins>Pieței Unirii<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">]] </ins>până în strada <ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Strada_Avram_Iancu|</ins>Avram Iancu<ins style="color: red; font-weight: bold; text-decoration: none;">]] </ins>poartă numele '''Universității''', după numele instituției de învățământ ridicată aici la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși este o arteră foarte scurtă, de nici două sute de metri, această stradă este una intens circulată, fiind poziționată în centrul orașului, cu numeroase instituții de educație, cultură și administrative în jurul său.</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">Până la apariția universității clujene, strada s-a numit strada '''Belső-Torda (Strada Turzii Interioară)''' căci era drumul de acces al negustorilor care aduceau sare în oraș de la minele de la Turda. Pe la 1900, când Universitatea Regală Maghiară exista deja de ceva vreme, această stradă a primit numele de '''Egyetem (Universității)'''. Denumirea s-a păstrat și în perioada interbelică, cu o mică excepție, între anii 1934-1940, când mica arteră universitară a primit, în semn de omagiu, numele primului ministru român '''I.G.Duca''', asasinat în 1933 de către legionari. După al Doilea Război Mondial, strada a avut, timp de două decenii, un nume nou, rusesc, așa cum o impuneau realitățile politice din România comunistă, dar din fericire nu pe al vreunui mareșal sau om politic sovietic, ci pe cel al marelui poet rus '''Alexandr Sergheevici Pușkin''', după care numele acesteia a revenit la vechea denumire de strada '''Universității''', păstrându-se până astăzi ca un reper important al învățământului clujean de înaltă calitate.</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;">Până la apariția universității clujene, strada s-a numit strada '''Belső-Torda (Strada Turzii Interioară)''' căci era drumul de acces al negustorilor care aduceau sare în oraș de la minele de la Turda. Pe la 1900, când Universitatea Regală Maghiară exista deja de ceva vreme, această stradă a primit numele de '''Egyetem (Universității)'''. Denumirea s-a păstrat și în perioada interbelică, cu o mică excepție, între anii 1934-1940, când mica arteră universitară a primit, în semn de omagiu, numele primului ministru român '''I.G.Duca''', asasinat în 1933 de către legionari. După al Doilea Război Mondial, strada a avut, timp de două decenii, un nume nou, rusesc, așa cum o impuneau realitățile politice din România comunistă, dar din fericire nu pe al vreunui mareșal sau om politic sovietic, ci pe cel al marelui poet rus '''Alexandr Sergheevici Pușkin''', după care numele acesteia a revenit la vechea denumire de strada '''Universității''', păstrându-se până astăzi ca un reper important al învățământului clujean de înaltă calitate.</td></tr>
</table>IoanThttp://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=6848&oldid=prevGhizela la 4 noiembrie 2021 12:142021-11-04T12:14:52Z<p></p>
<table border='0' width='98%' cellpadding='0' cellspacing='4' style="background-color: white;">
<tr>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">←Versiunea anterioară</td>
<td colspan='2' width='50%' align='center' style="background-color: white;">Versiunea de la data 4 noiembrie 2021 12:14</td>
</tr>
<tr><td colspan="2" align="left"><strong>Linia 11:</strong></td>
<td colspan="2" align="left"><strong>Linia 11:</strong></td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"># ''Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural'' / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 149-160. ISBN 978-973-8995-17-8.</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"># ''Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural'' / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 149-160. ISBN 978-973-8995-17-8.</td></tr>
<tr><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"># ''Călăuza orașului Cluj'' / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 21.</td><td> </td><td style="background: #eee; font-size: smaller;"># ''Călăuza orașului Cluj'' / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 21.</td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;"><br></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">[[Categorie:Cluj]]</td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td>+</td><td style="background: #cfc; font-size: smaller;">[[Categorie:Străzi]]</td></tr>
</table>Ghizelahttp://www.bjc.ro/wiki/index.php?title=Strada_Universit%C4%83%C8%9Bii&diff=6846&oldid=prevGhizela: Pagină nouă: __TOC__ ==Istorie== left|Strada care pleacă din colțul sud-vestic al Pieței Unirii până în strada Avram Iancu poartă numele '''Universității'...2021-11-04T12:12:55Z<p>Pagină nouă: __TOC__ ==Istorie== <a href="/wiki/index.php/Imagine:Univ.jpg" title="Imagine:Univ.jpg">Imagine:Univ.jpg</a>Strada care pleacă din colțul sud-vestic al Pieței Unirii până în strada Avram Iancu poartă numele '''Universității'...</p>
<p><b>Pagină nouă</b></p><div>__TOC__<br />
==Istorie==<br />
[[Imagine:Univ.jpg|thumb|100px|left|]]Strada care pleacă din colțul sud-vestic al Pieței Unirii până în strada Avram Iancu poartă numele '''Universității''', după numele instituției de învățământ ridicată aici la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși este o arteră foarte scurtă, de nici două sute de metri, această stradă este una intens circulată, fiind poziționată în centrul orașului, cu numeroase instituții de educație, cultură și administrative în jurul său.<br />
<br />
Până la apariția universității clujene, strada s-a numit strada '''Belső-Torda (Strada Turzii Interioară)''' căci era drumul de acces al negustorilor care aduceau sare în oraș de la minele de la Turda. Pe la 1900, când Universitatea Regală Maghiară exista deja de ceva vreme, această stradă a primit numele de '''Egyetem (Universității)'''. Denumirea s-a păstrat și în perioada interbelică, cu o mică excepție, între anii 1934-1940, când mica arteră universitară a primit, în semn de omagiu, numele primului ministru român '''I.G.Duca''', asasinat în 1933 de către legionari. După al Doilea Război Mondial, strada a avut, timp de două decenii, un nume nou, rusesc, așa cum o impuneau realitățile politice din România comunistă, dar din fericire nu pe al vreunui mareșal sau om politic sovietic, ci pe cel al marelui poet rus '''Alexandr Sergheevici Pușkin''', după care numele acesteia a revenit la vechea denumire de strada '''Universității''', păstrându-se până astăzi ca un reper important al învățământului clujean de înaltă calitate.<br />
<br />
==Clădiri monument, instituții==<br />
Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a '''Universității Babeș-Bolyai''', chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea '''Biserică a Piariștilor''', care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – '''Seminarul Báthory-Apor''' sau cum mai este cunoscut, '''Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska)'''.<br />
<br />
==Bibliografie==<br />
# ''Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural'' / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 149-160. ISBN 978-973-8995-17-8.<br />
# ''Călăuza orașului Cluj'' / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 21.</div>Ghizela