De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Istorie

Strada care pleacă din colțul sud-vestic al Pieței Unirii până în strada Avram Iancu poartă numele Universității, după numele instituției de învățământ ridicată aici la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși este o arteră foarte scurtă, de nici două sute de metri, această stradă este una intens circulată, fiind poziționată în centrul orașului, cu numeroase instituții de educație, cultură și administrative în jurul său.

Până la apariția universității clujene, strada s-a numit strada Belső-Torda (Strada Turzii Interioară) căci era drumul de acces al negustorilor care aduceau sare în oraș de la minele de la Turda. Pe la 1900, când Universitatea Regală Maghiară exista deja de ceva vreme, această stradă a primit numele de Egyetem (Universității). Denumirea s-a păstrat și în perioada interbelică, cu o mică excepție, între anii 1934-1940, când mica arteră universitară a primit, în semn de omagiu, numele primului ministru român I.G.Duca, asasinat în 1933 de către legionari. După al Doilea Război Mondial, strada a avut, timp de două decenii, un nume nou, rusesc, așa cum o impuneau realitățile politice din România comunistă, dar din fericire nu pe al vreunui mareșal sau om politic sovietic, ci pe cel al marelui poet rus Alexandr Sergheevici Pușkin, după care numele acesteia a revenit la vechea denumire de strada Universității, păstrându-se până astăzi ca un reper important al învățământului clujean de înaltă calitate.

Clădiri monument, instituții

Firește, cea mai importantă clădire de pe acestă stradă este cea a Universității Babeș-Bolyai, chiar dacă strada mărginește doar latura de vest a acesteia. Mai vizibilă decât această latură a Universității Babeș-Bolyai este însă impunătoarea Biserică a Piariștilor, care formează un corp comun cu cel al universității și care a fost, la momentul ridicării ei, la începutul secolului al XVIII-lea, cea mai importantă construcție în stil baroc din Cluj și prima biserică barocă din Transilvania. Peste drum de această biserică veche se află o altă clădire datând de la începutul secolului al XVIII-lea, construită tot în stil baroc – Seminarul Báthory-Apor sau cum mai este cunoscut, Căminul de Băieți Sf. Iosif (Szent József Fiúnevelde, în limbaj popular Szeent Jóska).

Bibliografie

  1. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p. 149-160. ISBN 978-973-8995-17-8.
  2. Călăuza orașului Cluj / Petru Borteș. - Cluj: Tipografia Națională S.A. Cluj, s.a., p. 21.