De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istoric
Teatrul de Păpuşi „Puck” din Cluj s-a ivit în peisajul cultural al ţării concomitent cu alte teatre profesioniste de păpuşi şi marionete, al căror act de naştere poartă ca dată anul 1949 sau 1950.
Cotidianul „Lupta Ardealului” apărut la Cluj în 18 martie 1948 menţionează iniţiativa unui proiect de înfiinţare a unui Teatru de Copii şi de Păpuşi, cu activitate continuă şi două secţii: română şi maghiară.
Proiectul nu s-a realizat în totalitate. În mai 1948 a luat fiinţă Teatrul de Păpuşi „Păcală”/ (Ludas Mátyi Bábsinház), tutelat de Sindicatul Mixt al Artiştilor, Scriitorilor şi Ziariştilor cu sediul în str. Napoca nr.16 (atelier de confecţionare păpuşi şi decoruri), care neavând sală proprie a dat reprezentaţii numai în deplasare la şcoli, grădiniţe şi cămine.
La 31 martie 1949, prin decizia Sfatului Popular al Comunei Urbane Cluj s-a repartizat Teatrului de Păpuşi localul din str. 23 August (azi, Ion I.C.Brătianu) nr.23, o fostă prăvălie şi o magazie dezafectată. Conducerea teatrului a fost preluată de către istoricul de artă Andrasi Fischer Edit.
În Transilvania au existat însă, şi înainte, păpuşari ambulanţi, cum a fost Sebestyen Lajos, care a dat spectacole în limba maghiară şi română pe tot cuprinsul ţării. Între 1950-1952, Sebestyen Lajos a fost actor mânuitor la teatrul proaspăt înfiinţat.
Noua instituţie s-a bazat pe personalităţi, care au reuşit să-i imprime o identitate aparte. Un astfel de spirit ce a contribuit la naşterea şi formarea Teatrului de Păpuşi din Cluj a fost artistul plastic Ileana Hodiş, care a activat în anii 1949-1951.
Data oficială a inaugurării Teatrului de Păpuşi de Stat din Cluj apare în unele acte 4 februarie, în altele 5 februarie 1950. În premieră s-au jucat la secţia română fragmente din piesa rusească „Banul şi Părăluţa” de Nina Ghernet, iar la secţia maghiară sceneta „Morcovul” după o povestire de L.N.Tolstoi şi „Cozonacul”.
Prima stagiune a teatrului a fost dominată de eforturile şi ingeniozitatea Ilenei Hodiş susţinută de directoarea Edit Andrasi Fischer şi de toţi cei care au alcătuit mica dar pasionata trupă de actori. Spectacolele de succes erau preluate de la o secţie la alta.
Din luna septembrie 1950 până în 1955 conducerea teatrului este deţinută de Elisabeta Negulescu Surány. În primii cinci ani s-a articulat colectivul celor două secţii din care s-au distins talente ca Horia Pop, Péter János, Bonda Ferenc, Vasile Teiuş sau inegalabilul scenograf Alexandru Rusan, care a impus un nou stil în arta păpuşărească.
Începând cu iunie 1955, regizorul Vasile Dan a devenit directorul teatrului pentru 22 de ani. Cum colectivul era eterogen, cu oameni veniţi din diverse medii şi profesii şi cum ambiţia directorului insuflată şi colectivului era de a se prezenta la nivel profesionist a luat naştere Studioul Experimental al teatrului. Aici s-a constituit primul grup de pantomimă din ţară, MIM7, datorat spiritului novator şi mereu neliniştit al regizoarei Kovács Ildikó.
În 1977 criticul Mircea Ghiţulescu preia un teatru cu un colectiv performant şi un repertoriu solid. Momentul de graţie al directoratului său a fost spectacolul memorabil al regizoarei Kovács Ildikó, „Ubu Rege”.
Din 1980, timp de un deceniu la conducerea teatrului a stat Nicoleta Brad. Un deceniu greu pentru toate instituţiile din ţară. Repertoriul teatrului s-a axat mult mai mult pe spectacole pentru copii. Între 1982-1989 a fost angajat talentatul regizor Aureliu Manea. Premierele sale au lăsat urme de neşters; unele dintre spectacolele sale menţinându-se şi azi în repertoriu, prin gratitudinea unor actori şi regizori.
Nicoleta Brad a reuşit să–şi aleagă colaboratori importanţi ai scrisului clujean: Horia Bădescu, Mircea Vaida, Al. Căprariu, Constantin Cubleşan.
Evenimentele din Decembrie 1989 au zguduit şi mica trupă a păpuşarilor. Mircea Ghiţulescu a revenit în 1990 pentru o scurtă perioadă la conducerea teatrului, fiind urmat la 1 septembrie 1990 de Diana Cozma, actriţă în trupa teatrului. În timpul scurtului directorat al lui Mircea Ghiţulescu Teatrul de păpuşi primeşte denumirea de Teatrul „Puck”.
Pe un fond de disoluţie a trupei actoriceşti, în care desele plecări au făcut aproape imposibilă menţinerea constantă a spectacolelor a fost numit director regizorul Tudor Chirilă. Proiectul cel mai generos al acestuia îl constituia Gala Naţională a Păpuşarilor, care din păcate nu a cunoscut decât o ediţie, în decembrie 1994.
Reuşitele directoratului lui Tudor Chirilă au fost spectacolele în premieră : Motanul încălţat (dramatizare şi regie Tudor Chirilă),Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte (dramatizare şi regie Mona Chirilă), Cenuşăreasa (un spectacol de Aureliu Maniu reluat în viziunea Monei Chirilă) şi Emilian şi toba cea goală (dramatizare Horia Bădescu, regia Marin D. Aurelian). Tudor Chirilă a abandonat conducerea instituţiei în 1997.
În urma concursului organizat de Consiliul Judeţean a fost numit director poetul Marcel Mureşeanu. Primordială pentru noul manager a fost refacerea repertoriului şi a sălii.
Între 2000-2005, la conducerea Teatrului a fost regizorul Traian Savinescu, al cărui directorat a fost marcat de mai multe neînţelegeri cu trupa de actori. Din 2005, la conducerea instituţiei se află regizoarea Mona Chirilă.
În anul 2002, a avut loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de artă a animaţiei „PUCK-Animafest”, devenit din 2005 Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi marionete „Puck”, singurul festival internaţional de gen din România la care sunt invitate trupe de marcă din ţară şi din străinătate.
În anul 2006 a fost lansat programul „Nocturne” cu spectacole adresate adulţilor, iar câteva dintre titlurile prezentate în cadrul acestui proiect sunt: Angajare de clown de Matei Vişniec, Femeia ca un câmp de luptă, de Matei Vişniec, Bubocska, de Orban Janos Denes, Camera oglinzilor după autori antici şi Francois Villon.
[modifică] Personalităţi
[modifică] Regizori
ldiko Kovacs, Dan Vasile, Aureliu Manea, Maria Mierluţ, Tudor Chirilă, Mona Chirilă, Varga Ibolya, Rumi Laszlo, Palyi Janos, Alina Hiristea, Bogdan Ulmu
[modifică] Scenografi
Alexandru Rusan, Edit Botar, Virgil Svinţiu, Eugenia Tărăşescu Jianu, Carmencita Brojboiu, Epaminonda Tiotiu
[modifică] Actori
Peter Janos, Horea Pop, Doina Dejica, Frunzina Anghel, Bothos Julia, Csortan Maron, Gyorgy Laszlo, Dana Bonţidean, Călin Mureşan, Ramona Atănăsoaie, Angelica Lupeanu
[modifică] Spectacolele de referinţă ale celor două secţii
- Albă ca Zăpada
După Fraţii Grimm; Dramatizare: Magdalena Manoilescu; Regia: Vasile Dan; Scenografia : Alexandru Rusan; Premiera: 29 martie 1960.
- Elefănţelul curios
După R. Kipling; Dramatizare: Nina Cassian; Regia: Vasile Dan; Scenografia: Edit Bótar; Muzica: Porzsolt Victor; Premiera: 27 septembrie 1964.
- Visul unei nopţi de vară
De William Shakespeare; Regia: Kovács Ildikó; Scenografia: Alexandru Rusan; Muzica: Günter Schüller; Premiera: 30 iunie 1965.
- Sînziana şi Pepelea
De Vasile Alescandri; Regia: Kovács Ildikó; Scenografia: Virgil Svinţiu; Premiera: 19 noiembrie 1974.
- Văduva Karnyo (limba maghiară)
De Csokonay Vitéz Mihály; Regia: Kovács Ildikó; Scenografia: Edit Bótar; Muzica: Vermesy Péter; Premiera: 20martie 1975.
- Când sinele cu sine
Recital Nichita Stănescu, cu Anton Tauf şi trupa de pantomimă MIM7; Regia: Kovács Ildikó; Scenografia: Octavian Cosman; Premiera: 26 aprilie 1979.
- Ubu Rege
De Alfred Jarry; Traducere de Romulus Vulpescu; Regia: Kovács Ildikó; Scenografia: Virgil Svinţiu; Muzica: Valentin Fărcaş; Premiera: 30octombrie 1980.
- Cenuşăreasa
După Fraţii Grimm; Dramatizare: Al. Căprariu; Regia: Aureliu Manea; Scenografia: Virgil Svinţiu; Muzica: Ovidiu Cosac; Premiera: 19 septembrie 1982.
- Motanul încălţat
De Charles Perrault; Dramatizare: Tudor Chirilă; Păpuşi: Eugenia Tărăşescu Jianu; Décor: Epaminonda Tiotiu; Ilustraţia muzicală: Tudor Chirilă; Premiera: 15 octombrie 1994.
- Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
De Petre Ispirescu; Dramatizare: Mona Chirilă; Regia : Mona Chirilă; Scenografia: Eugenia Tărăşescu Jianu; Muzica: Iosif Herţea; Premiera: 11 noiembrie 1995.
- Frumoasa domniţă trestie (limba maghiară)
De Szántai János; Regia: Rumi László; Scenografia::Bodor Judit; Muzica: Buda Adám; Premiera: 3 martie 2000.
[modifică] Bibliografie
- Teatrul de păpuşi “Puck” : semicentenar : monografie = “Puck” Bábszinház : ötven éves évforduló : monográfia .- Cluj-Napoca : Editura Remus, 2000 .- ISBN: 973-99698-7-9
- http://www.teatrulpuck.ro/
