De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 7 iulie 2009 08:28 (modifică) Ica (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 11 iulie 2009 16:40 (modifică) (anulează) Sorina (Talk | contribuţii) (→Proiecte contemporane) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 17: | Linia 17: | ||
| == Proiecte contemporane == | == Proiecte contemporane == | ||
| - | A fost restaurat în 1956-1957, cu intenţia de a se deschide aici un muzeu de istoria oraşului, proiect la care s-a renunţat în cele din urmă. În ultimii ani turnul a suferit noi demersuri de conservare care continuă şi azi, în ideea de a i se conferi destinaţia de centru de cultură urbană. Proiectul de reabilitare a bastionului Croitorilor presupune realizarea unei cafenele, a unei săli de conferinţă, spaţii expoziţionale şi o bibliotecă. | + | A fost restaurat în 1956-1957, cu intenţia de a se deschide aici un muzeu de istoria oraşului, proiect la care s-a renunţat în cele din urmă. |
| + | |||
| + | În ultimii ani turnul a suferit noi demersuri de conservare care continuă şi azi, în ideea de a i se conferi destinaţia de centru de cultură urbană. Proiectul de reabilitare a bastionului Croitorilor presupune realizarea unei cafenele, a unei săli de conferinţă, spaţii expoziţionale şi o bibliotecă. | ||
| + | |||
| == Galerie de imagini == | == Galerie de imagini == | ||
| <gallery> | <gallery> | ||
Versiunea de la data 11 iulie 2009 16:40
Cuprins |
Localizare
Cea mai spectaculoasă mărturie a sistemului a apărare medieval, este turnul de la colţul sud-estic al acestuia, Turnul Croitorilor. El poartă numele breslei care avea obligaţia întreţinerii şi apărării sale.
Datorită blazonului lui Bethlen care poate fi văzut pe el, este cunoscut şi ca Bastionul Bethlen. Străduţa care trece pe lângă latura interioară a zidului oraşului şi deci şi pe lângă turn, se numea de la mijlocul secolului al XIX tot Bethlen. În 1964 a devenit Făcliei, iar mai nou, Baba Novac.
Turnul este poziţionat la intrarea pe strada Avram Iancu din Piaţa Ştefan cel Mare. În faţa turnului se află statuia lui Baba Novac.
Istoric
Prima menţionare
Cum se afla în zona cea mai expusă pericolelor, probabil a fost şi cel mai puternic. Prima sa menţionare datează din 1475.
Secolul al XVII-lea
La 1601 joacă pentru prima dată rol în apărarea oraşului. Principele Sigismund Báthory a asediat fără succes zidurile sale. Asediul din 1603 condus de principele Székely Mózes s-a finalizat cu aprinderea lui. Astfel, în 1606 s-a trecut la reparaţii. Dar cea mai mare distrugere a sa a fost pricinuită de un fulger, de la care au explodat cele 12 tone de praf de puşcă ţinute în interiorul turnului. Zidurile au fost reconstruite pe cheltuiala oraşului, în 1629, timpul lui Gabriel Bethlen, fapt imortalizat într-o inscripţie în limba latină postată pe latura de răsărit a turnului. Un incendiu a afectat turnul la 1655, dar turnul a fost probabil reconstruit, în primăvara lui 1662 rezistând asediului turcilor.
Secolul al XVIII-lea
În toamna lui 1704 în războiul curuţilor, turnul a fost afectat din nou şi aruncat în aer în noiembrie 1707 generalul curuţ Károly Sándor, pentru ca armata austriacă să nu-l poată folosi. Armata austriacă l-a reconstruit în 1709 (aşa cum arată o placă comemorativă de la parter), însă reparaţia definitivă (imortalizată printr-o mică plăcuţă comemorativă la etajul întâi) s-a realizat în 1718. De atunci silueta sa este neschimbată.
Proiecte contemporane
A fost restaurat în 1956-1957, cu intenţia de a se deschide aici un muzeu de istoria oraşului, proiect la care s-a renunţat în cele din urmă.
În ultimii ani turnul a suferit noi demersuri de conservare care continuă şi azi, în ideea de a i se conferi destinaţia de centru de cultură urbană. Proiectul de reabilitare a bastionului Croitorilor presupune realizarea unei cafenele, a unei săli de conferinţă, spaţii expoziţionale şi o bibliotecă.
Galerie de imagini
 Bastionul Croitorilor 1859 |
 Bastionul Croitorilor 1890 |
 Bastionul Croitorilor 1908 |
Bibliografie
- Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György .- Kolozsvár : Polis Könyvkiadó, 2007, p.162-164.
- Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.105-107.
- Kolozsvár erődítményei/coord. Zabán Márta .- Kolozsvár : Kriterion, 2005, p.16-17. ISBN 973-26-0794-7
- „Bastionul Croitorilor aşteaptă... degeaba! : Centrul de Cultură Urbană al Clujului se împiedică de lipsa de responsabilitate” în „Informaţia de Cluj”, Nr.214(1075) (9 sept. 2008), p.5.
