De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:47 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Pagină nouă: ==Construcţia clădirii== Clădirea de azi, de la numărul 6, de pe strada M. Kogălniceanu, s-a ridicat după incendiul din 1798. Noua clădire a fost aproximativ 80 de ani sediul a...)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:47 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
 +__TOC__
==Construcţia clădirii== ==Construcţia clădirii==
Clădirea de azi, de la numărul 6, de pe strada M. Kogălniceanu, s-a ridicat după incendiul din 1798. Noua clădire a fost aproximativ 80 de ani sediul administrativ al comitatului Cluj, până la mutarea autorităţilor administrative în clădirea de pe strada Moţilor de azi, la nr. 3. Clădirea de azi, de la numărul 6, de pe strada M. Kogălniceanu, s-a ridicat după incendiul din 1798. Noua clădire a fost aproximativ 80 de ani sediul administrativ al comitatului Cluj, până la mutarea autorităţilor administrative în clădirea de pe strada Moţilor de azi, la nr. 3.

Versiunea de la data 29 decembrie 2010 08:47

Cuprins

Construcţia clădirii

Clădirea de azi, de la numărul 6, de pe strada M. Kogălniceanu, s-a ridicat după incendiul din 1798. Noua clădire a fost aproximativ 80 de ani sediul administrativ al comitatului Cluj, până la mutarea autorităţilor administrative în clădirea de pe strada Moţilor de azi, la nr. 3.

În timpul construirii universităţii, temporar, aici s-au mutat catedrele de filosofie, lingvistică şi istorie. După aceasta, clădirea a intrat în proprietatea familiei Bethlen. A fost naţionalizată în anul 1950, devenind clădire de locuinţe închiriate.

Construcţia clădirii, care s-a întins pe o perioadă de mai bine de un deceniu, poartă amprenta lui Leder József şi Alföldi Antal. Faţada, cu autor necunoscut, probabil proiectantul clădirii învecinate, Karacsay, cuprinde elemente baroc şi clasiciste. Curtea veselă cu arcade aminteşte de stilul lui Josef Leder (constructorul palatului Teleki şi al Colegiului Reformat).

Bibliografie

  1. A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 48. ISBN 973-643-038-3
  2. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.127-128. ISBN 978-973-8341-85-2