De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 1 august 2014 11:09 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Documente on-line)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 1 august 2014 11:48 (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)
(Documente on-line)
Diferenţa următoare →
Linia 51: Linia 51:
[[Categorie:Cluj]] [[Categorie:Cluj]]
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Bibliografii.Webliografii]]+[[Categorie:Webliografii]]

Versiunea de la data 1 august 2014 11:48

Documente tipărite

Documente on-line

  • Călin-Morar Vâlcu, Organizarea şi componenţa etnică a P.C.R. Cluj 1945-1950, studiu apărut în Revista Bistriţei

http://www.academia.edu/4496117/Calin-Morar_Valcu_-_Organizarea_si_componenta_etnica_a_P.C.R._Cluj_1945-1950, accesat la 20 febr. 2014

Este vorba despre un studiu de caz care, aşa cum subliniază şi autorul, îşi propune să surprindă componenta politică a procesului de diferenţiere etnică în primii ani ai regimului comunist. Se urmăreşte modul în care partidul comunist percepe şi încearcă să determine acest proces. În acest context sunt evidenţiate politicile, dar şi discursul politic direcţionat în acest sens.

  • Lakatos Artur, Distrugerile provocate de armata germană în oraşul Cluj în perioada martie- octombrie 1944, studiu apărut în Revista Bistriţei

http://www.academia.edu/5235586/LAKATOS_Artur_-_Distrugerile_provocate_de_armata_germana_in_orasul_Cluj_in_perioada_martie-_octombrie_1944, accesat la 20 febr. 2014

Articolul face referire la bombardamentul Aliaţilor asupra Clujului din 2 iun. 1944, dar şi la cele ulterioare. Însă, aşa cum subliniază autorul, marile distrugeri nu au fost provocate doar de bombardamente ci şi de acţiunile de sabotaj strategic ale germanilor aflaţi în retragere.

  • Lakatos Artúr, A szovjet katona képe az 1944-1945-ös kolozsvári emlékezetben = Imaginea soldatului sovietic în memoria clujeană a anilor 1944-1945, în Korunk, nr. 10, 2010

http://korunk.org/letoltlapok/Z_PKorunk2010oktober.pdf, accesat la 26 iun. 2014

Studiul analizează percepţia colectivă locală a soldaţilor sovietici în perioada 1944-1945. Aşa cum o creionează autorul, aceasta s-a construit în primul rând prin prisma impactului unor acţiuni de jaf, fie oficiale, fie individuale, atribute acestora. Ele au vizat în primul rând alimente şi animale domestice, afectând economia locală. Uneori aceste acţiuni erau încurajate de delicvenţi locali, care profitau la rândul lor de evenimente. Erau vizate magazine, dar şi locuinţe, uneori jafurile derulându-se în plină stradă. Interesul soldaţilor sovietici pentru ceasuri, este pus în evidenţă de mici povestioare ale localnicilor. Aceste jafuri erau fie trecute sub tăcere, fie puse pe seama delicvenţilor locali.

Autorul surprinde de asemenea fenomenul deportărilor care a vizat localnicii, mulţi nerevenind nicodată acasă. La acesta s-a adăugat munca forţată la care erau supuşi locuitorii. Pe de altă parte, studiul arată că nu toate experienţele legate de soldaţii sovietici au fost negative, chiar dacă jafurile, violurile, asasinatele, munca forţată şi deportările au contribuit la construirea unei imagini negative a acestora. Nu odată a fost evidenţiată şi latura umană a soldaţilor sovietici.

  • Virgiliu Ţârău, Un oraş în tranziţie. Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj (noiembrie 1944 - martie 1945), în Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”. Series Historica, Cluj-Napoca, anul XLV, 2006.

http://www.historica-cluj.ro/menu/Anuar2006.php, accesat la 17 iul. 2014

Studiul urmăreşte istoria tratativelor dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj, din noiembrie1944 – martie 1945, fiind, aşa cum subliniază şi autorul, unul în esenţă restitutiv documentar, în anexă fiind publicate o serie de documente identificate în fondul personal Emil Haţieganu păstrat la Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti.

Deşi este vorba de o selecţie a acestora, ele deschid, în opinia lui Virgiliu Ţârău, noi perspective pentru cunoaşterea evoluţiilor din toamna anului 1944 în nordul Transilvaniei, referindu-se la felul în care s-a organizat UDR ca organizaţie politică reprezentativă pentru comunitatea românească din Cluj, cum a devenit ea obiectul unor încercări de integrare în organizaţia locală a FND, trecând prin diferite runde de negocieri, pe parcursul cărora UDR a încercat să nu cadă în capcanele întinse politic de reprezentanţii Partidului Comunist, asumându-şi o misiune exclusiv consultativă în plan administrativ.

Ele pot fi sugestive, consideră autorul, pentru cunoaşterea reacţiilor liderilor comunităţii româneşti, a problemelor cu care se confrunta oraşul în tranziţia de la starea de război la cea de pace, şi nu în ultimul rând pentru felul în care s-au preliminat strategiile politice ale forţelor de stânga, respectiv ale celor istorice în această perioadă.

  • Fodor János, 89 ÉS A MAGYAROK. A romániai rendszerváltás és a kolozsvári események = ’89 şi maghiarii. Schimbarea de regim din România şi evenimentele clujene.

http://itthon.transindex.ro/?cikk=19257, accesat la 21 iul. 2014

Studiul prezintă acţiuniale maghiarilor clujeni împotriva regimului comunist şi forme de manifestare ale acestora, dizidenţi, manifestări ale elitei maghiare din Cluj. De asememnea sunt creionate evenimentele din 1989 de la Cluj, modul în care maghiarii au fost prezenţi în cadrul acestora, dar şi iniţiative proprii lor în timpul şi după consumarea evenimentului, care vizau activitate organizaţională, sfera publicistică, educaţie etc.

  • Artur Lakatos, Partidul Comunist Român din Cluj în 1945, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai - Historia, nr. 1-2 /2010, p. 41-54

https://www.academia.edu/2916427/Partidul_Comunist_Roman_din_Cluj_1945, accesat la 22 iul. 2014

Studiul abordează problema structurii Partidului Comunist în judeţul Cluj în anul 1945, evoluţia acesteia, recrutarea de noi membri, educaţia politică a acestora, activităţi de propagandă locală, aşteptările membrilor de partid în sfera economică şi socială. Perspectiva se doreşte una socio-antropologică, şi nu ideologică.

Accentul cade nu pe directivele venite de la centru, ci pe punctul de vedere al membrilor simpli, cu principalele preocupări şi probleme ale acestora, reflectate în primul rând în documente de partid păstrate în Arhivele Naţionale din Cluj, rapoarte organizatorice, procese verbale ale întrunirilor desfăşurate la acest nivel.