15 iul. – Inaugurarea primului târg de mostre la Cluj
Pregătirea primului târg de mostre de la Cluj
Pe baza ordinului Ministerului Comerțului nr. 7586/921, Camera de Comerț și Industrie din Cluj în colaborare cu Camerele de Comerț și Industrie din Ardeal, Banat și celelalte ținuturi alipite precum și a celor din Vechiul Regat a organizat primul târg de mostre din Ardeal și din România de după Unire, în perioada 15 iulie-15 august 1921.
Ideea organizării acestui târg de mostre la Cluj a apărut la începutul anului, în lunile următoare fiind urmărită transpunerea ei în practică. Pentru pregătirea târgului și gestionarea evenimentului, a fost înființat pe lângă Camera de Comerț și Industrie din Cluj un birou special. Se urmărea expunerea exclusiv a produselor de fabrică și meșteșugărești care se realizau în România, fiind desfășurată o amplă propagandă menită să adune producătorii autohtoni.
Organizare spațiului expozițional
Târgul de mostre a fost amplasat în clădirile și curtea Colegiului reformat, ocupând o suprafață totală de 1.750 metri pătrați. Au participat producători locali și din țară, în jur de 213 expozanți, cifră care nu-i cuprinde pe agricultorii prezenți, care și-au prezentat produsele într-o sală separată, sub egida Uniunii Agricole Ardelene. Mostrele au fost clasificate în 10 categorii: mărfuri din fier și metal, la care au participat 28 de firme; mărfuri de tinichigerie lăcătușărie, unelte și aparate electrice, cu 18 participanți; alte două categorii vizau industria pietrei, sticlei și porțelanului, cu 25 de participanți; mărfuri din lemn și produsele industriei lemnului, cu 32 de expozanți; mărfuri din piele și hârtie, arte grafice, în care s-au adunat 15 expozanți; categoria mărfuri împletite și țesute, blănuri, îmbrăcăminte, ornamente și bijuterii, cu 38 de expozanți; la categoria articole alimentare și de consum, s-au prezentat 27 de firme și 30 la cea a articolelor chimice. A zecea categorie a fost cea a produselor agricole. S-a dat atenție plasării după aceste grupe a mostrelor și, în cadrul acestora, pe branșe, context în care se puteau constata facil diferențele calitative, fiind un stimul pentru îmbunătățiri în perspectivă. De asemenea, târgul putea să influențeze prețurile.
Inaugurarea târgului. Oaspeți de seamă
Târgul a fost deschis, la 15 iulie, în prezența autorităților locale și, în 16 iulie, pentru publicul larg. Târgul putea fi vizitat zilnic între orele 9 și 18.30. La 2 august, a avut loc o nouă inaugurare în prezența ministrului Agriculturii și Domeniilor, Theodor Cudalbu. La 31 iulie, târgul de mostre de la Cluj a fost vizitat și de principele moștenitor Carol. Alte personalități ale timpului, politice, militare sau clericale și-au exprimat mulțumirea față de această manifestare. Camerele de Comerț și Industrie din teritoriile alipite au fost oaspeți permanenți ai târgului de mostre, acesta fiind vizitat și de conducătorii centralei din București a Sfatului Negustoresc.
Obiective urmărite prin organizarea acestui eveniment
Târgul a urmărit un triplu obiectiv: cunoaștere, dezvoltare și propagare. Viza încurajarea relațiilor dintre producători, să aducă în atenția comercianților și consumatorilor produse ale tuturor ramurilor industriei interne. Nu în ultimul rând, târgul a fost organizat cu scopul încurajării industriei, oferind indicii asupra produselor a căror calitate trebuia îmbunătățită și asupra celor a căror producție trebuia sporită.
Bibliografie
- Raportul Camerei de Comerț și Industrie despre relațiile economice ale circumscripției sale pe anii 1920-1921, Cluj, Tiparul Institutului de Arte Grafice Lapkiadó, [s.a], p. 25-28.
- Târgul de mostre din Cluj, în „Revista economică. Organ financiar-economic”, Anul XXIII, nr. 24, 18 iun. 1921, p. 229-230.
