1766 (1759?) - Înființarea primului Observator Astronomic la Cluj
Primele încercări
Academia Claudiopolitana a constituit un cadru instituțional de predare a astronomiei la Cluj, iar ideea construirii unui observator astronomic a aparținut unor profesori iezuiți.
Astfel, Nicolas Ianosi, cu studii universitare la Viena, care din 1734 până în 1739 a predat la Cluj matematică și filozofie, a fost și inițiator al studiilor de astronomie de aici. El a pregătit primele planuri pentru Observatorul Astronomic al Academiei. Numele lui Ianosi este asociat cu publicarea primelor note universitare de matematică din Transilvania, care conțineau și cunoștințe de astronomie.
Cum conducerea Universității iezuite din Cluj a decis că departamentul de științe al acesteia trebuia consolidat, aceasta incluzând — în sensul vremii —și un Observator Astronomic, după plecarea lui Ianosi, în căutarea unui specialist potrivit pentru crearea sa, alegerea a căzut asupra lui Maximillian Hell. Acesta deținea cunoștințe teoretice și practice temeinice de astronomie, dobândite în timpul studiilor sale anterioare la Viena, și le pusese deja în practică dirijând construcția Observatorului Astronomic de la Trnava. Hell a predat la Cluj din 1752 până la transferul său la Viena, în 1755, unde avea să facă o strălucită carieră ca astronom. Când a ajuns la Cluj, la fel ca și predecesorul său, observațiile astronomice putea să le realizeze doar în micul observator privat din locuința proprie. A proiectat la rândul său un Observator Astronomic, pe care, însă, nici el nu avea să îl vadă realizat.
Locul care a găzduit primul Observator Astronomic. Dotări
Dar, în legătură cu aspirația de dezvoltarea a Universității, prin 1752 a început construcția clădirii cu două etaje, care a fost ridicată în continuarea bisericii Piariștilor și se întindea până în strada I. I. C. Brătianu de azi. Aceasta avea să adăpostească și primul Observator Astronomic din Cluj, care se consideră că a fost finalizat în 1766. Localizarea probabilă a acestuia este la intersecția străzilor I. I. C. Brătianu cu Em. de Martonne. Pe de altă parte, într-o gravură din 1759 a lui Szakál János se poate recunoaște deja turnul lipit de clădirea cu două etaje a Universității. În legătură cu aceasta, unii consideră că deja Observatorul Astronomic era finalizat.
Bazele dotărilor sale au fost asigurate din instrumentarul lăsat la Cluj de Hell, apoi, veniturile farmaciei universitare iezuite au fost direcționate pentru achiziționarea de noi aparate. În această perioadă, Ferdinand (Nándor) Hartmann a fost numit profesor de fizică experimentală la Cluj. Hell, care era încă interesat de soarta observatorului clujean, i-a trimis lui Hartmann un cadran mobil de 90 cm, un ceas cu pendul și un reflector newtonian de 1,5 metri. Hartmann poate fi considerat primul director al Observatorului universitar, fiind cel care s-a preocupat de echiparea acestuia.
Addenda
Desigur că nici echipamentul și nici rezultatele acestui prim Observator Astronomic clujean nu pot fi comparate cu cele ale marilor Observatoare Astronomice europene. Pe de altă parte, după ridicarea primului Observator Astronomic, în 1580, lângă Copenhaga, nu știm al câtelea a fost cel de la Cluj dintre cele 32, care au fost înființate în Europa până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Dar, cu siguranță, Observatorul Astronomic clujean a fost primul în această regiune a Europei.
Acest prim Observator Astronomic al Clujului a fost distrus în incendiul din 31 august 1798. Datele, care indică distrugerile provocate de acest incendiu ce s-a răspândit în tot orașul, se referă la ansamblul instrumentelor de științe naturale și matematice (astronomice). Au supraviețuit calamității doar 28 de piese, dar și acestea au fost scoase din cenușă foarte deteriorate.
Un nou Observator Astronomic avea să fie finalizat abia în 1805 și a fost funcțional până în 1893.
Bibliografie
- Szenkovits Ferenc, A Kolozsvári Egyetemi csillagda történetéből, în „PADEU” 16, 103 (2006), p. 103-113
- Szenkovits Ferenc, The First Astronomical Observatory in Cluj-Napoca la https://www.cs.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/The-First-Astronomical-Observatory-in-Cluj-Napoca.pdf
- Dezső Loránt, A kolozsvári egyetemi csillagvizsgáló 1941—1942, Budapest, 1943, p. 3-5.
- Thomas Posch, Per Pippin Aspaas, Akos Bazso, Isolde Müller, Austrian–Hungarian Astronomical Observatories Run by the Society of Jesus at the Time of the 18th-Century Venus Transits, în „The Journal of Astronomical Data”, 19 (1), 2013, p. 126-127.
