17 sept. - Moartea împărătesei Elisabeta (Sissi) deplânsă la Cluj

Asasinarea împărătesei Elisabeta (Sissi)

Ducesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach a devenit împărăteasă a Austriei în anul 1854, în urma căsătoriei sale cu împăratul Franz Joseph I. Și-a impresionat contemporanii prin frumusețe, destinul tragic, dar și convingerile sale politice, liberale. A fost considerată o personalitate de factură romantică, nonconformistă, cel puțin în raport cu statutul ei excepțional. A fost una dintre cele mai frumoase și celebre femei din Europa secolului al XIX-lea.

În timp ce călătorea la Geneva în 1898, Elisabeta a fost înjunghiată mortal în inimă de un anarhist pe nume Luigi Lucheni. Inițial, acesta intenționa să-l ucidă pe Ducele de Orleans, pretendent la tronul Franței, care trebuia să se afle la Geneva în acea perioadă. A citit însă într-un ziar că împărăteasa Sissi s-ar afla în oraș, cazată la Beau-Rivage, și a decis că ea era o țintă mult mai bună. Oricum, în concepția lui, toți aristocrații erau la fel și meritau să moară; însă o împărăteasă era o țintă mult mai bună decât un simplu duce. Asasinarea Elisabetei a șocat întreaga Europă și a marcat sfârșitul unei ere.

Cetățenii au primit șocați vestea asasinării împărătesei, i-au deplâns sfârșitul, fiind profund impresionați și de noua mare lovitură suferită de împărat după moartea fratelui său, în 1867, a primei sale fiice, Sophie, și sinuciderea fiului său Rudolf, în 1889. În acest șir de evenimente zguduitoare, pierderea soției a fost percepută ca cea mai dramatică.

Clujul în doliu

Moartea tragică a împărătesei a aruncat în doliu întreaga monarhie. Ca pretutindeni, și Clujul a deplâns dispariția împărătesei, ziua de 17 septembrie, ziua înmormântării acesteia, fiind marcată de întreaga comunitate.

De dimineață, pe clădirile publice ale orașului erau ancorate steaguri negre. Deja după ora 9, cu puține excepții, lumea de pe stradă era îmbrăcată în haine cernite. Femeile purtau rochii de doliu, bărbații aveau prinse la pălărie panglici de doliu.

Când ceasul a bătut ora 9.00, magazinele s-au închis, fără excepție, și în toate părțile pieței centrale s-a prefigurat imaginea unei zi triste, lumea pregătindu-se de rugăciune pentru odihna decedatei. Peste tot lucrul a fost întrerupt și la rândul lor, muncitorii, meșteșugarii, în haine de sărbătoare, s-au adunat în liniște, pentru ca nimeni să nu lipsească de la această înmormântare, tot poporul fiind în doliu.

Înainte de ora zece au început să bată clopotele bisericii Sf. Mihail, anunțând slujbele care erau gata să înceapă. Prima s-a derulat în acest așezământ. Biserica a fost luminată și aranjată pentru ceremonie. A fost instalat un sicriu înconjurat de draperii negre și patru rânduri de lumânări, iar în fața lui a fost așezat bustul din marmură albă al împărătesei Elisabeta. Pe sicriu a fost așezat simbolul coroanei, îndoliat. Au fost prezente aici oficialitățile, biserica fiind umplută de clujeni, până la refuz. Alte ceremonii s-au desfășurat la gimnaziul superior romano-catolic, sinagoga neologă, iar la Redută s-au adunat studenții și profesorii universitari.

Evenimentul funebru a continuat cu un marș tăcut al clujenilor purtând steaguri negre. La ora 16.00, au început să bată clopotele bisericilor ce anunțau începerea înmormântării împărătesei. Coloana clujenilor îndoliați s-a format încet, de pe strada Memorandumului de azi, trecând prin Piața Centrală, apoi pe strada 21 Decembrie 1989 de azi, piața Avram Iancu, continuându-și marșul spre Cimitirul Central, în sunetul clopotelor, care au bătut în toate bisericile. Coloana a ajuns la Cimitir la 16.30, unde a avut loc o altă ceremonie funerară.

De asemenea, la ora 16.00, începuse o slujbă la Biserica Reformată din strada Kogălniceanu de azi, o alta s-a ținut la Biserica Luterană de la ora 17.00.

De la Cluj, s-au expediat numeroase telegrame de condoleanțe, iar ziarul clujean „Magyar Polgár” a publicat un număr special.

Amintirea împărătesei, la Cluj

Împărăteasă a Austriei și regină a Ungariei și Boemiei, Elisabeta a lăsat o amprentă importantă și asupra Clujului, oraș pe care îl vizitase în anul 1887.

În semn de prețuire, oficialitățile clujene de la cumpăna secolelor XIX-XX, precum și Societatea de Înfrumusețare a Orașului și-au propus să realizeze un „Complex Elisabeta", pe latura dinspre Parcul Central a Cetățuii Clujului. Acesta urma să cuprindă o zonă de promenadă, o alee șerpuitoare pe latura amintită a Cetățuii , un pod peste Someș, care să poarte numele Elisabetei, precum și o statuie a reginei defuncte. „Aleea Elisabeta", cu o lungime de 420 m, a fost dată în folosință în toamna anului 1900. Ulterior, în data de 16 iunie 1901, pe alee a fost inaugurat un bust din bronz al reginei Elisabeta, realizat de sculptorul maghiar Alajos Stróbl. Acesta a fost amplasat pe un soclu din marmură, executat de Pakey Lajos, arhitectul-șef al orașului Cluj din primele decenii ale secolului al XX-lea. La poalele Cetățuii se afla și o stradă care purta numele reginei (astăzi, Emil Racoviţă).

Printre modalitățile prin care clujenii au cinstit memoria Elisabetei mai putem aminti plantarea unor arbori memoriali în zona Cetățuii, inscripționarea unei fântâni din Pădurea Făget cu numele reginei. Apoi, steagul Elisabeta urma să fie primul steag oficial al Societății Carpatine, iar în vederea confecționării sale membrii comitetului au cerut permisiunea împăratului Franz Joseph. A fost vorba de un steag realizat în anul 1900, o adevărată capodoperă tehnică și artistică, decorat cu o broderie de mari dimensiuni, înfățișând imaginea împărătesei austriece.

Figura acesteia rămâne una dintre cele mai cunoscute și fascinante din istoria monarhiei, iar moștenirea ei continuă să fie admirată și studiată.

Bibliografie

1. „Magyar Polgár”, Anul XXI, nr. 143, 18 septembrie 1898.
2. Mitu Melinda, Cultul împărătesei Elisabeta la maghiarii din Cluj în perioada dualistă, în „Acta Musei Napocensis”, 48, II, 2011, p. 111-120.
3. Andreea Lupșor, Asasinarea lui Sissi, în „Historia”, la https://historia.ro/
4. Ancuța Lăcrimioara Chiș, Împărăteasa Sisi și locurile speciale din Cluj care-i poartă numele, la https://clujwebstory.ro/imparateasa-sisi-si-locurile-speciale-din-cluj-care-i-poarta-numele/.