21 nov. – Începuturile cinematografului ASTRA, VICTORIA de azi
Cinematografe clujene, succesiune temporală de la începuturi la finalul perioadei interbelice
Cinematografele, ca și componente ale industriei spectacolelor, a serviciilor recreative locale, au început să apară înainte de Primul Război Mondial și, supraviețuind acestuia, să se impună ca atare și în Clujul interbelic. Celor trei cinematografe cu o istorie antebelică: Apollo (în Piața Unirii), Urania (pe Calea Regele Ferdinand) și Universității (pe strada Universității de azi), li s-au adăugat și altele în anii următori. Cronologic, următorul deschis la sfârșitul anului 1927, a fost cinematograful Carmen, situat în clădirea de atunci a depozitului Albinei, față în față cu gara. În vara aceluiași an, 1927, s-a inaugurat un nou cinematograf în spațiul Operei Române. Tot pe atunci, s-a construit în strada Londrei (azi Ploiești) cinematograful Edison. Apoi, la începutul anului 1928, în curtea palatului Bánfy, a luat ființă Corso. În deceniul al IV-lea al secolului trecut, s-au mai deschis cinematografele Astra și Muncitoresc, ultimul în anul 1933, pe strada Băii (azi Cardinal Iuliu Hossu).
Clădirea cinematografului ASTRA
Cinematograful Astra (azi Victoria) a fost inaugurat în 1931, în clădirea Camerei de Comerț și Industrie și a Bursei de Mărfuri, ridicată în același an, pe colțul vestic al pieței Avram Iancu de azi. Construcția a fost realizată în urma unui concurs de proiecte câștigat de arhitectul Ioan Anton Popescu din București. Proiectul, având drept motto: „pătrat mic în unul mare”, propunea o clădire cu cinci niveluri, cu o curte interioară. În aprilie 1931, Bohățiel, Devecseri, Pap și Heves au fost inginerii cărora li s-a încredințat ridicarea clădirii. Construcția s-a derulat în tempo american și, începută la 3 mai, a fost finalizată în octombrie 1931, lucrându-se cu mai multe echipe de muncitori, care au acoperit 24 din 24 de ore.
La inaugurare, clădirea găzduia Bursa de Mărfuri, cinematograf, cafenea, sală de spectacole și sală de baluri. În noul imobil au existat și alți chiriași, o farmacie și o reprezentanță Ford, numită Perry Car, care aparținea unui investitor american de origine română, Perry Poruțiu. Cinematograful deschis aici, s-a aflat la începuturile sale în administrarea ASTREI, al cărui nume l-a și purtat inițial.
Inaugurarea cinematografului ASTRA
Ziarele anunțau înființarea unui cinematograf confortabil și igienic, cu condiții de proiecție, aparatură, tehnică de film și filme foarte bune. Cinematograful Astra era gata să preia conducerea spectacolelor de filme culturale. Era predestinat pentru aceasta prin organizarea sa, dar și prin context, nefiind proprietatea unei firme particulare care să urmărească profit, ci al unei vechi și apreciate societăți culturale românești, ASTRA. Urmărind în primul rând obiective culturale, biletele erau ieftine, accesibile păturilor largi ale urbei. Costurile biletelor erau de 15, 25, respectiv 35 de lei.
Deschiderea festivă a cinematografului a avut loc sâmbătă, 21 noiembrie 1931, la orele 15.00, cu proiecția unui film avându-i ca protagoniști principali pe actrița de origine argentiniană Mona Maris și pe actorul de film și tenorul de origine mexicană José Mojica.
De la cinematograful ASTRA la Victoria
Cinematograful a funcționat sub auspiciile ASTREI pentru scurt timp și, în anul 1933, a trecut sub conducerea lui Schwartz Adolf, care a căutat un nume regal pentru acest cinematograf, care avea să devină Royal. Din 1943, a fost redenumit ca cinematograful Corvin, revenindu-se în 1945 la numele de Royal. A purtat apoi succesiv numele de Popular, Maxim Gorki și, din 1946 Victoria, așa cum e cunoscut și azi.
Bibliografie
- Rusu Vlad-Sebastian, Evoluția urbanistică a Clujului interbelic, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2015, p. 97.
- Cosma Ghizela, Din istoria cinematografelor clujene interbelice în pagini de presă, în „Banatica”, 31, (II Istorie), 2021, p. 445-460.
