31 aug. - Reconstrucția și reinaugurarea Sinagogii Neologe din Cluj
Istoric
Pe strada Horea, nr. 21, nu departe de Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca se află Sinagoga Neologă sau, după cum mai este cunoscut astăzi, Templul Memorial al Deportaților Evrei. Comunitatea evreiască neologă s-a constituit la Cluj în anul 1882, cuprinzând în mare parte reprezentanți ai marii burghezii și intelectualității sub conducerea lui Vilmos Farkasházi Fischer. Instituție de cult mozaic, această sinagogă a fost construită în anii 1886-1887 în stilul maur, după planurile inginerului feroviar Isidor Hegner și cu implicarea firmei de construcții a fraților Horváth și cea a lui Reményk Károly. Fațada sinagogii este o îmbinare a elementelor tradiționale cu cele de inspirație orientală. Strada pe care a fost ridicată sinagoga purta, la sfârșitul secolului al XIX-lea, numele de Nagy Utca sau Ulița Mare, iar colocvial Zsidó Utca, Ulița Evreilor.
În existența sa, sinagoga evreiască din strada Horea a fost de mai multe ori atacată și distrusă, în urma unor acțiuni extremiste din partea mișcării legionare românești, așa cum s-a întâmplat în decembrie 1927, ca și în timpul bombardamentelor americane, de la începutul lunii iunie 1944. De altfel, încă din martie același an, Sinagoga Neologă a fost transformată în depozit de materiale, anticipând valurile masive de deportări în lagărele de exterminare naziste, organizate de autoritățile maghiare locale.
Reconstrucție și reinaugurare, după distrugerile din iunie 1944
După terminarea războiului, urmele tragice ale acestuia au fost înlăturate, sinagoga fiind reconstruită, potrivit planurilor inginerului constructor Samuel Lengyel. Cu această ocazie, a reinaugurării de la 31 august 1947, au fost amplasate două plăci comemorative pe fațadă, una în limba ebraică, cealaltă în limba română, care menționează faptul că această sinagogă este un templu memorial în onoarea evreilor din Transilvania de Nord, deportați în 1944 și care au fost exterminați în lagărele naziste. Și în interiorul sinagogii există mai multe inscripții care fac referire la victimele acelor vremuri precum și lista cu numele rabinilor. Astăzi, puținii locuitori ai Clujului, de religie mozaică, formează o singură comunitate evreiască, folosind această sinagogă pentru celebrarea sărbătorilor lor.
Bibliografie
- Gaal György, Cluj-Napoca: Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt ; Cluj-Napoca, Editura Tortoma, 2014, p. 280-281,
- Traseul Memoriei Evreiești în Cluj-Napoca, la http://www.cluj.travel/traseul-memoriei-evreiesti-in-cluj-napoca/2/, accesat la 07.06.2021.
