8 apr. – Înființarea Băncii „Economul”, prima bancă românească din Cluj

Acțiuni premergătoare

Problema înființării unui institut financiar românesc la Cluj s-a pus pentru prima dată în Adunarea generală a Despărțământului X Cluj al ASTREI, din 26 octombrie 1875. Atunci s-au exprimat opinii care pledau în favoarea înființării în orașul de pe Someș a unei filiale a Băncii „Albina”. Grigore Slași, susținut de avocatul Iuliu Coroianu, a inițiat însă întemeierea unei noi bănci, de sine stătătoare, la Cluj.

Demersurile în această direcție nu au fost imediate dar, la 13 aprilie 1885, Iuliu Coroianu a lansat convocarea unei adunări în vederea constituirii „unui Institut de credit și economii spre înaintarea intereselor românești”. La Adunarea desfășurată în localul Casinei Române din Cluj, au participat 17 personalități locale, între care Al. Bohățiel, Mihail Bohățiel, Grigore Silași, Ladislau Vaida, Lazăr Baldi, Aurel Isac, Vasile Almășianu, Alexiu Pop, Emeric Pop, Ștefan Galea, Andrei Truția, preoții Gavrilă Pop, Vasile Roșescu și Baziliu Podoabă. În deschiderea acesteia, Iuliu Coroianu a rostit un discurs în care propunea înființarea unui „Institut de credit și păstrare pe acțiuni, sub numele Economul”. Urmau să se emită 1.000 de acțiuni a câte 50 de florini, capitalul nominal urmând să se ridice la suma de 50.000 de florini. A fost ales un „comitet de pregătire” sub președinția lui Iuliu Coroianu. Pe parcursul aceluiași an, au avut loc noi consfătuiri ale inițiatorilor acțiunii și, în decembrie 1885, Iuliu Coroianu și Ștefan Galea au prezentat un proiect de statut. Au fost subscrise primele acțiuni și s-a constituit un „directorat” al viitorului Institut.

La începutul anului 1886, au fost expediate în diferite părți din Transilvania liste de subscriere și, la 1 martie 1886, toate acțiunile erau subscrise. Primii acționari au fost în număr de 146, care au subscris cele 1.000 de acțiuni. De asemenea, Iuliu Coroianu a făcut o călătorie la Blaj, asigurându-se de sprijinul arhiepiscopiei greco-catolice. Astfel, „Economul” a fost înființat cu sprijinul masiv acordat de românii greco-catolici din Transilvania. În ce-i privește pe primii acționari, majoritatea au aparținut tinerei burghezii românești în formare, două treimi dintre aceștia fiind intelectuali (preoți, avocați, medici, funcționari, învățători, profesori etc.).

Adunarea generală de înființare a băncii și începutul activității sale

Adunarea generală de constituire a Institutului „Economul” s-a desfășurat la 8 aprilie 1886, în localul Casinei Române, în prezența unor personalități ale vieții publice românești din Cluj și Transilvania. Alexandru Bohățiel a expus motivația înființării noii instituții, aceia de a fi „mai cu înlesnire ajutorat publicul cu preferința economiei. Apoi, Basiliu Podoabă a prezentat statutele și, în conformitate cu acestea, s-a stabilit conducerea Institutului. Astfel a luat naștere prima bancă românească din Cluj și cea de-a 12 din Transilvania, în ordinea apariției lor cronologice. Firma băncii a fost înregistrată la 25 mai 1886, numele ei fiind „Economul”, societate de acțiuni, institut de credit și economii, cu subscriere în limba maghiară și germană și reședința în Cluj. Ședința conducerii, din 20 iunie 1886, a stabilit ca sediu provizoriu al Institutului, casa proprietate personală a lui Iuliu Coroianu, situată în strada Cărbunilor nr. 220 .

În aceste condiții, ,,Economul” și-a început activitatea la 5 iulie 1886, urmărind o gamă largă de operațiuni: preluarea de depuneri spre fructificare; acordarea de credite cambiale; credite pe lângă obligațiuni cu garanți; credite ipotecare; credite pe efecte de valoare. Capitalul social de 50.000 de florini a fost distribuit pe ramuri de operațiuni și, în decembrie 1886, au fost acordate primele credite.

Din această perioadă de căutări ale începuturilor, „Economul” avea să iasă consolidat și, după 1905, cu schimbarea radicală a conducerii sale, avea să se situeze până la 1918, pe locul 9 în rândul celor 150 de institute ce formau sistemul financiar-bancar românesc din Transilvania. „Economul” a finanțat și cele mai importante manifestări culturale, religioase și social-politice românești din Cluj reușind în scurt timp să domine viața cultural-națională din oraș și regiune.

Bibliografie

1. Lucian Dronca, Din politica financiară a românilor ardeleni: Banca „Economul” din Cluj (1886 – 1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999, 196 p.
2. Lucian Dronca, Din istoricul Institutului de Credit și Economii „Economul” din Cluj în anii consolidării sale (1887-1905), în „Revista Arhivelor”, Anul LXI, 1-2, 199, p. 150-163.
3. Istoria Clujului, Ștefan Pascu red. , Cluj, 1974, p. 301-304.