9 oct. – S-a deschis Școala Normală de Băieți din Cluj
Deschiderea Școlii
La 9 octombrie 1871, s-a deschis la Cluj Școala Normală de băieți, ca școală de stat cu limba de predare maghiară. Cu un an înainte, la 5 decembrie 1870, își deschisese porțile Școala Normală de Fete din Cluj.
Elevii și cadrele didactice
Elevii care ar fi dorit să urmeze cursurile acestei instituții de învățământ trebuiau să îndeplinească o serie de cerințe. În primul rând, trebuiau să fie băieți sănătoși, care au împlinit 15 ani, cu cunoștințe de limbă maternă, geografie, istorie, matematică ce puteau fi însușite în primele 4 clase ale gimnaziilor, a școlilor civile și reale. Cunoștințele trebuiau dovedite cu adeverințe iar, în lipsa acestora, prin examen. Elevii săraci puteau beneficia de sume de bani pentru masă, oferite de stat. Actele ce trebuiau depuse erau: certificat de naștere, 2 adeverințe medicale care să confirme sănătatea candidatului, certificat școlar, adeverință privind situația socială pentru cei ce solicitau ajutor de stat. Mai mulți elevi săraci cu rezultate școlare bune și comportament adecvat, beneficiau de burse.
Încă în vara anului 1871, s-a anunțat concurs pentru ocuparea unor posturi didactice la această școală, precum: profesor de matematică și științele naturii, de muzică, desen și caligrafie, sport. Pe lângă salar, profesorii beneficiau de cazare și masă gratuite. În primul an școlar, 1871-1872, pe lângă directorul școlii, Paal Ferenc, au funcționat aici încă 10 cadre didactice. S-au înscris 32 de elevi, din care au fost admiși 30, 3 retrăgându-se pe parcursul anului școlar. Toți au beneficiat de ajutoare de la stat. La școala de aplicație au fost înscriși 43 de copii, din care 31 de băieți și 17 fete.
Infrastructura
Clădirea școlii s-a aflat pe strada Lázár (azi Gh. Lazăr), amenajată într-un fost grajd al unei proprietăți nobiliare, situată într-un parc mai mic. Clădirea era însă improprie. La 15 mai 1912, a început construirea unui nou edificiu în cartierul Între Ape (Kétvizköz), denumirea zonei delimitate la nord de Someș, iar la sud de Canalul Morii, pe actuala stradă Galați. Noul imobil cuprindea săli de clasă, internat, sală de mese, bucătărie, brutărie și baie. Clădirea a fost ridicată de arhitectul budapestan Nagy Károly, care a conceput-o în formă de „U” aplatizat, specific instituțiilor de învățământ ale epocii, alegând stilul neogotic pentru detaliile exterioare.
Evoluții ulterioare
După 1918, școala și-a păstrat vechea funcțiune, devenind în primii ani ai comunismului Liceu Pedagogic. În anul 1970, Liceul Pedagogic a fost relocat în cartierul Gheorgheni, iar clădirea a fost cedată Comitetului Județean de Partid. Aici erau pregătite cadrele de partid, erau predate cursuri de marxism-leninism, socialism științific, precum și noțiuni de organizare a activității politice. După 1989, noul Liceu Teoretic Avram Iancu a primit drept sediu această clădire, în care funcționează și azi.
Bibliografie
- „Magyar Polgár”, Anul V, nr. 165, 23 iul. 1871, p. 1.
- „Magyar Polgár”, Anul V, nr. 173, 2 aug. 1871, p. 1.
- „Magyar Polgár”, Anul VI, nr. 290, 17 dec. 1872, p. 3.
- Ancuța-Lăcrimioara Chiș, Inițial Școală Normală de Băieți, apoi Școală de Partid. Acum Liceul Avram Iancu, la https://clujwebstory.ro/initial-scoala-normala-de-baieti-apoi-scoala-de-partid-acum-liceul-avram-iancu/
