Roth, Stephan Ludwig
Date biografice
N. 24 noiembrie 1796, Mediaș, Austro-Ungaria – d. 11 mai 1849, Cluj, Austro-Ungaria. Gânditor umanist, istoric, profesor, pastor luteran sas, adept al conviețuirii pașnice între toate națiunile din Transilvania.
Face studii secundare la Sibiu și superioare la Institutul Pedagogic din Yverdon, Elveția (între 1817-1820), unde îl are ca profesor pe cunoscutul pedagog Johan Heinrich Pestalozzi. La Universitatea din Tübingen, Germania, obține titlul de doctor în 1823 cu o teză despre „Esența statului”, fiind influențat puternic de ideile social-politice ale burgheziei engleze din timpul revoluției industriale.
După întoarcerea în Transilvania, este numit profesor și ulterior director al Liceului din Mediaș (1831-1834). Râmas sub puternica amprentă iluministă a profesorului său din Elveția, S.L.Roth acționează ca un reformator, propunând discipline cu totul noi, precum gimnastica și muzica. Convins că prin educație pot fi combătute multe din problemele reale ale societății transilvănene de atunci, precum înapoierea culturală și sărăcia. Acuzat de opțiuni prea democratice pentru societatea de atunci, care vizau mai ales buna funcționare a statului și recunoașterea tuturor drepturilor națiunilor din Transilvania, S.L.Roth este alungat din învățământ, primind un post de pastor luteran la Mediaș, apoi în alte localități mai mici din zonă. În 1842, când Dieta de la Cluj dorea oficializarea limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania, Roth afirma că această limbă ar trebui să fie limba română, ca fiind cea mai vorbită din țară, stârnind furia autorităților maghiare. Democratismul său a culminat cu participarea la Adunarea națională de pe Câmpul Libertății de lângă Blaj, unde revoluționarii români cereau drepturi pentru națiunea română.
Pe timpul revoluției din 1848-1849, curtea de la Viena îi acordă lui S.L.Roth un rol în Comitetul Ardelean de Pacificare, fiind numit totodată și comisar imperial pentru 13 sate din comitatul Târnavelor. În aceste calități, se implică pentru înlăturarea uneia dintre nedreptățile cele mai mari la adresa românilor, robota, stârnind furia nobilimii maghiare și reacția tribunalelor militare maghiare. Astfel, în primăvara anului 1849, după retragerea austriecilor, autoritățile maghiare îl arestează și-l întemnițează la Cluj, în interiorul Cetățuii, folosită tot mai mult pe post de închisoare decât pe cel de garnizoană militară. La 11 mai 1849, S. L. Roth este acuzat de Tribunalul Marțial din Cluj pentru răscoală, introducerea limbii române ca limbă oficială în administrația comitatului Târnavelor și pentru violarea teritoriului maghiar. În urma acuzațiilor nefondate, este totuși condamnat la moarte prin împușcare, fiind executat câteva ore mai târziu, la marginea orașului Cluj.
Publicații (selectiv)
An den Edelsinn und die Menschen-freundlichkeit der Sȁchsischen Nation in Siebenbürgen (Apel adresat caracterului nobil și omeniei săsești din Transilvania)- 1821
Die Zünfte (Breslele)– 1841
Der Sprachkampf in Siebenbürgen. (Lupta pentru întâietatea limbii de stat în Transilvania) – 1842
Der Geldmangel und die Verarmung in Siebenbürgen besonders unter den Sachsen (Criza bănească și pauperizarea din Transilvania, mai cu seamă în rândurile sașilor)– 1843
Die Wolkversammlung der Romanen in Blasendorf (Adunarea populară a românilor din Blaj) – 1848
Bibliografie
- Dan Fornade, Personalități clujene (1800-2007): dicționar ilustrat. - Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p. 533-534.
- Alexandru Ciubâbă, Un martir al Revoluției de la 1848 – Stephan Ludwig Roth, în „Historia”, pe https://historia.ro/sectiune/portret/un-martir-al-revolutiei-de-la-1848-stephan-582404.htm/ consultat la 4 dec. 2024.
- Lucian Giura, Un prieten al poporului român: Stephan Ludwig Roth (1796-1849), în „Tribuna”, pe https://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/un-prieten-al-poporului-roman-stephan-ludwig-roth-1796-1849-175644.html/ consultat la 4 dec. 2024.
