De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

Primele mărturii scrise despre activitatea sportivă la Cluj datează din secolul al XVII, când tirul se pare că era unul dintre cele mai îndrăgite sporturi. Fiecare turn al orașului era apărat de o breaslă, iar membrii breslelor aveau nevoie de antrenamente și în perioade de pace, care se desfășurau la poalele Cetățuii, dincolo de Someș. Ziua dedicată sportului era duminica, când membrii diverselor bresle se adunau împreună pentru exerciții de tir.

[modifică] Propunerea înființării poligonului de tir

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tirul era un sport îndrăgit în continuare și, ca urmare, la 14 februarie 1869, Haller Károly a propus amenajarea unui poligon de tir în Parcul Central. Deși Societatea pentru Parc a susținut propunerea de construire a unui poligon de tir, curând s-a dovedit că pentru înfăptuirea ei, era necesară, inițial, constituirea unei societăți dedicate acestui sport.

[modifică] Constituirea Societății de Tir și construcția poligonului

Ca urmare, s-a constituit Societatea de Tir, care a primit un lot pe terenul de azi al Arenei sportive și a locului de joacă alăturat ei, ca și dreptul a deschide un restaurant. La 7 aprilie 1873, Societatea de Tir a demarat construcțiile, ridicând clădirea poligonului. Lângă aceasta s-a amenajat și un poligon în aer liber.

Haller Károly era președintele Societății de Tir, iar sub conducerea sa, tirul ca și sport a înflorit în continuare. Societatea avea peste 100 de membri. Se organizau diverse evenimente, cu invitați din străinătate. Societatea era în legătură cu societăți similare de la București și Viena, membrii acestora participând la concursurile organizate la Cluj sau în celelalte două capitale. În 1882, societatea a început să decadă. Haller, având numeroase alte obligații, a demisionat de la conducerea Societății, în locul său fiind ales Bethlen Gábor.

Închirierea curții poligonului, mai aducea unele venituri Societății de Tir. După constituirea Clubului Atletic Clujean, în 1884, acesta a închiriat și el curtea și grădinile pentru organizarea unor competiții de atletism. Mult timp în curtea poligonului se organizau baluri, maial-uri, atractive pentru clujeni.

[modifică] Desființarea poligonului de tir

În august 1893, Societatea de Tir a predat orașului poligonul, cu condiția ca acesta să reabiliteze clădirea, să șteargă datoriile acumulate, să caute chiriaș pentru grădină, iar dacă avea să se constituie o nouă societate de tir, aceasta să reprimească poligonul și grădina. În anul 1895, însă, s-au amenajat pe acest loc terenuri de tenis și a existat și o propunere pentru transformarea clădirii în grajduri, propunere care ca urmare a revoltei declanșate în comunitatea clujeană, a fost respinsă.

Clădirea s-a tot deteriorat, iar timpurile marilor petreceri au apus și ele. În curtea poligonului au mai rămas doar terenurile de tenis, apoi, în 1911, când s-a construit arena sportivă, terenurile poligonului au fost folosite pentru aceasta, iar clădirea a fost demolată.

[modifică] Bibliografie

  1. Killyéni András, Sportlétesítmények a kolozsvári Sétatéren és környékén (1), în „Művelődés”, LXVIII, martie, 2015.