De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Coloana Mariei Immaculata din Cluj primul monument public al orașului
Coloana Mariei Immaculata din Cluj este unul din principalele monumente ale sculpturii baroce din Tansilvania și primul monument public al orașului. Este unul din cele mai răspândite tipuri de monumente publice ale contrareformei catolice, ca formă, cu originea în coloanele triumfale, memoriale și votive antice. Prima coloană a Mariei, expresie a unui vast fenomen devoțional, este cea din München, datată în 1637, iar întâia coloană a Mariei din epoca barocă a fost înălțată de papa Paul al V-lea, în fața bisericii Santa Maria Maggiore. Aceste coloane votive, au fost ridicate în amintirea epidemiilor, războaielor, dar sunt şi cazuri în care au fost inspirate de evenimente din viaţa patronului (nunta, naşterea unui copil, etc.). O altă caracteristică a răspândirii acestui tip de monument o constituie lărgirea ariei de provenienţă a patronilor. Dacă în secolul al XVII-lea a fost un gen specific ambianţelor aulice sau aristocratice, în secolul următor patronii unor astfel de monumente au devenit diferite comunităţi locale (bresle, mănăstiri, corporaţii laice) sau membrii ai acestora. În ceea ce priveşte amploarea fenomenului de a marca unele spaţii publice prin monumente dedicate Fecioarei, este concludent exemplul Cehiei şi Moraviei unde, în perioada 1650-1780, s-au ridicat 162 de coloane ale Mariei.
[modifică] Patronul monumentului și motivația ridicării sale
Patronul monumentului dedicat Mariei Immaculata din Cluj, Kornis Antal a studiat dreptul în străinătate, iar cariera sa politică a început la 1735, prin numirea lui în funcția de comite suprem al comitatului Huneadoara. În 1742, a devenit comisarul suprem al Transilvaniei și membru al Consiliului Gubernial. În viața familiei sale, cultul Maicii Domnului a jucat un rol deosebit, manifestat și prin donații cu caracter votiv oferite Maicii Domnului cu ocazia unor evenimente fericite din viaţa familiei, ori pelerinaje în centre ale cultului marian din Europa Centrală. Un alt exemplu al importanţei cultului marian, dar şi un caz caracteristic al mecenaturii lui Kornis Antal, îl reprezintă capela Loreto, alipită faţadei bisericii franciscane din Cluj, unde a depus și o copie a statuii binefăcătoare a Maicii Domnului din Loreto. Ridicarea unei coloane dedicată Maicii Domnului se înscrie în acest cult al Maicii Domnului, prezent în viaţa familiei lui Antal Kornis. De asemenea, s-a răspândit ideea că monumentul din Cluj a fost ridicat ca un ex voto în amintirea marii epidemii de ciumă din anii 1738–1740. Deși nu există mărturii scrise în acest sens, se știe că în anii 1741-1744, Kornis a pierdut trei membri ai familiei: tatăl, o fiică și soția.
[modifică] Descrierea monumentului și amplasamente
Coloana Mariei Immaculata a fost prima operă de anvergură a lui Anton Schuchbauer, realizată între 1744-1746. Trunchiul monumentului este așezat pe un postament înalt, înconjurat de figuri de îngeri și nori, iar deasupra este o statuie dinamică a Mariei, cu chip tânăr și trupul acoperit cu un văl încrețit. Mâna sa dreaptă e petrecută deasupra inimii, iar cea stângă așezată pe capul unui heruvim. Gestul prin care calcă șarpele care se încolăcește în jurul globului pământesc, se referă la înfrângerea răului. Plasată inițial în piațeta din fața Universității, coloana a fost demontată în 1959 și, în 1961, a fost amplasată în spatele bisericii Sf. Petru și Pavel.
[modifică] Bibliografie
- Kovács Zsolt, Coloana Mariei Immaculata din Cluj. Un tip de monument central-european în Transilvania barocă, în „Studia UBB Historia Artium”, 1/2010, p.7-24.
- Gaal György, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt - Cluj-Napoca, Editura Tortoma-Asociația Kolozsvár Társaság, 2014, p.271.
