De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
La 16 octombrie 1974, a avut loc la Cluj în prezența președintelui de atunci al statului, Nicolae Ceaușescu, adunarea populară pentru sărbătorirea a 1850 de la ridicarea orașului la rangul de municipiu. Clujul nu a fost primul oraș aniversat în prezența secretarului general al partidului, care a participat la evenimente similare, în 1972, la Satu-Mare, apoi în 1973, la Zalău, în 1974, la Bârlad, iar în 1975, la Vaslui, aniversarea de la Cluj fiind organizată după același tipic. Începând din 1971, Nicolae Ceaușescu părea a fi urmărit de o adevărată manie aniversară, orașele întrecându-se în căutarea originilor lor într-un trecut cât mai îndepărtat.
[modifică] Desfășurarea vizitei la Cluj
În dimineața zilei, avionul prezidențial a aterizat la Cluj, cuplul prezidențial fiind întâmpinat de reprezentanți ai autorităților județene și municipale de partid și de stat, de cetățeni adunați la aeroport și înșirați pe traseul coloanei oficiale. Ceaușescu și-a început vizita prin inaugurarea expoziției jubiliare Napoca-Cluj pe treptele istoriei. La ieșire, cuplul prezidențial a fost întâmpinat de corul Conservatorului de muzică, care a interpretat cântecul Întâiul președinte al României. Ziarul „Făclia” saluta președintele venit la Cluj și publica raportul ocazional al comuniștilor clujeni, anunțând Adunarea populară și transmiterea acesteia în direct pe posturile de radio și televiziune. Poezii, articole dedicate, semnate de personalități locale, au fost publicate cu acest prilej. Și revista „Steaua” a marcat în paginile sale acest eveniment.
[modifică] Adunarea Populară aniversară
În discursul rostit de Nicolae Ceaușescu la Adunarea de la Cluj, desfășurată în piața Mihai Viteazul, în prezența a 100.000 de oameni, istoria orașului a fost tratată marginal, doar în deschidere, totul fiind redus la propaganda pentru pregătirea celui de-al XI-lea Congres al partidului. Însă, cu acest prilej, el a informat mulțimea și despre adăugarea denumirii Napoca numelui orașului. Înainte de rebotezarea Clujului, modelul fusese patentat în Oltenia, în 1972, la Turnu Severin, unde se utilizase același șablon, anul aniversării. În ce privește Clujul, decizia a fost adoptată cu o zi înainte, în ședința ordinară a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de Nicolae Ceaușescu, care și-a impus propunerea fără rezistențe semnificative și pe fondul unei expectative majoritare. Nicolae Ceaușescu a precizat în discursul său de la Cluj că a ținut ca Decretul pentru acordarea acestui nume să îl semneze chiar în acea adunare populară. De asemenea, informa mulțimea că C.C. al P.C.R. a decis să acorde Clujului și Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa, cu prilejul acestui eveniment.
Adunarea populară a constituit doar un punct culminant în seria demersurilor gândite la nivel de partid pentru acest an aniversar: s-au dat ordine de mobilizare pentru îndeplinirea țintelor economice ale cincinalului înainte de termen, s-au dat în folosință 280 de apartamente înainte de termen, s-au organizat acțiuni de muncă patriotică, alături de numeroase manifestări științifice, culturale și educative dedicate. A fost și anul elaborării, sub conducerea academicianului Ștefan Pascu a monografiei Clujului și albumului dedicat acestui jubileu.
[modifică] Bibliografie
- Zoltán Györke, Napoca. O istorie recentă a Clujului. Obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974-2014, Cluj-Napoca, Mega, 2017, p. 21-40.
