De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Spitalul public de stat din Cluj și-a luat numele împărătesei, Carolina

Spitalul public de stat din Cluj s-a înființat în anul 1811. Dieta a aprobat principiile privitoare la primirea bolnavilor, primul punct din actul normativ prevăzând primirea bolnavilor fără deosebire de religie sau naționalitate. Ca urmare a dorinței Curții Imperiale de la Viena, din 1820, acesta a servit ca bază pentru pregătirea elevilor Școlii medico-chirurgicale din Cluj. În același an, printr-un decretul din noiembrie, eliberat de Viena, s-a stabilit numele de Spitalul de Stat, Carolina.

Împăratul Francisc I și soția sa Carolina Augusta au vizitat Ardealul în 1817. Cu acest prilej s-a derulat și prima vizită a unui împărat din familia Habsburg la Cluj. Aici au petrecut zece zile și, în cadrul programului de vizite, a fost inclus și spitalul public, aflat atunci în Piața Muzeului. Împărăteasa a încurajat construirea de noi clădiri pentru spital și a făcut o donație de 10.000 de florini în acest scop. Împăratul i-a alocat o retribuție veșnică în sare, onorată regulat până la la Primul Război Mondial. În anul 1818, a primit și rang de spital național, iar în amintirea împărătesei și cu aprobarea Curții de la Viena, și numele de Spitalul Carolina.

Spitalul a avut sediul în Piața Muzeului, după ce înainte funcționase într-o casă pe actuala stradă Napoca. În anul 1910, spitalul era situat pe strada Mikó Imre, la nr. 3-5 (actuala stradă a Clinicilor).

La început a pus la dispoziția bolnavilor 8 paturi (4 pentru femei, 4 pentru bărbați), numărul acestora crescând în timp. Inițial, spitalul avea două secții: interne și chirugie, care s-au dezvoltat și din care s-au desprins în timp altele. De secția de interne au fost separați bolnavii contagioși, bolnavii de TBC, de secția de chirugie, oftalmologia. Separat a apărut secția de obstetrică-ginecologie și cea psihiatrică. În ce privește localizarea lor, funcționau în clădiri diferite.

În anul 1858, Spitalul Carolina putea să spitalizeze până la 80-100 de bolnavi, repartizați în șase secții: interne, chirurgie și oftalmologie, boli venerice, obstetrică și manicomiul (ospiciul) temporar. În 1862 a ajuns la 253 de paturi, ajungând la 638 de pacienți tratați anual.

Acest spital constituia și baza de învățământ pentru formarea magistraților în chirurgie și obstetrică, iar mai târziu, după 1872, pentru mediciniștii noii Facultăți de Medicină din Cluj. Aceștia și-au făcut aici practica medicală până în jurul anului 1900, când s-au dat în folosință clinicile.

Ultimul director al Spitalului Carolina a fost dr. Engel Gábor, ginecolog și mamoș. Sub conducerea lui s-au construit clinicile universitare, care au preluat sarcinile acestui spital și, un timp, i-au purtat și numele.

[modifică] Bibliografic

  1. Florea Marin, Facultatea de Medicină, Școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000). Scurt istoric, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004, p.37-39.