De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Nașterea la Cluj a lui Matia Corvin, Regele Ungariei (23.02.1443)

Matia Corvin a venit pe lume la Cluj. Tatăl său, Iancu de Hunedoara, numit în tinerețe în documente „Ioan Românul” (Iohannes Olah), provenea dintr-o familie cnezială înnobilată, fiind fiul cavalerului de curte regesc Voicu. A acces la mari demnități: voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei și căpitan general al regatului. A fost considerat ultimul cruciat autentic în lupta antiotomană. Mama, Erzsébet Szilágyi, provenea dintr-o familie de nobili maghiari, fiind fiica lui Ladislau Szilágyi de Horogszeg, căpitan al cetății de la Bradics.

Casa natală a lui Matia Corvin sau casa „Matia”
Casa natală a lui Matia Corvin sau casa „Matia”
În februarie 1443, în drum spre Buda, Erzsébet Szilágyi a poposit pentru o perioadă mai îndelungată la Cluj, la hanul al cărui proprietar era Iacob Méhffi (azi „casa Matia”), unde i-a venit sorocul. Copilul a fost botezat în Biserica Sf. Mihail din Cluj primind numele de Matia, ca născut în jurul zilei în care calendarul roman îl comemora pe Sf. Matia.

Nașterea sa la Cluj, nu a fost tratată cu indiferență de marele rege. Proprietarii casei natale au fost scutiți pentru totdeauna de achitarea taxelor și impozitelor, privilegiu confirmat și de succesorii săi.

Biserica Reformată Centrală sau Biserica „Matia”
Biserica Reformată Centrală sau Biserica „Matia”
Matia a făcut orașului și alte servicii importante. În 1447 a donat Clujului târgul Cojocna. Prin hotărârile din 1467, 1478 și 1485 a încurajat așezarea în oraș și eliberarea iobagilor care-și achitaseră obligațiile față de stăpânii lor. În 1468 a decis instituirea unei parități în Consiliul celor O Sută între patricieni și membrii breslelor. De epoca sa este legată finalizarea bisericii Sf. Mihail, a Turnului Croitorilor. Cea mai importantă ctitorie a sa a fost însă biserica de pe strada M. Kogălniceanu, care îi poartă numele („Biserica lui Matia”), finanțată printr-o consistentă donație regală.


Grupul statuar Matia Corvin
Grupul statuar Matia Corvin
Tradiția nașterii clujene a regelui Matia nu s-a pierdut și, în secolul al XVI-lea, exista deja un adevărat cult pentru memoria sa, cult care a transformat „casa Matia” într-un loc tot mai frecventat de vizitatorii orașului. Matia devine acum în tradiția urbană clujeană întruchipare a dreptății, perfecțiunii, model al suveranului apropiat de oamenii simpli. Clujenii aveau să-i ridice în piața centrală și statuia care a devenit o emblemă a orașului.

Matia este considerat unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, dar el nu este simbolul unei singure națiuni sau etnii. A fost prețuit de germanii (sașii) ardeleni cărora le-a recunoscut organizarea politico-administrativă superioară numită Universitas Saxonum, și este revendicat și de români, prin originea pe linie paternă, prin mândria de a se considera, ca și românii, urmașul romanilor. A fost și un european prin efortul de apărare a Creștinătății, prin prețuirea culturii. Prin naștere, ocrotirea orașului căruia i-a acordat privilegii și alte gesturi, el a rămas și un simbol al Clujului.

[modifică] Bibliografie

  1. Legendele Clujului / coord. Ioan Silviu Nistor . – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2010, p. 39-43
  2. Matia Corvin și Clujul (1443-1458-149 ) / Ioan Aurel Pop, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/matia-corvin-si-clujul-1443-1458-1490, accesat la 31 iul. 2017