De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Memorandumul

În fața clădirii în care s-a desfășurat procesul memorandiștilor, azi a Muzeului Etnografic al Transilvaniei
În fața clădirii în care s-a desfășurat procesul memorandiștilor, azi a Muzeului Etnografic al Transilvaniei
Memorandul a reprezentant un moment important în evoluția mișcării naționale a românilor din Transilvania, solicitând drepturi politice pentru români și denunțând politicile de intoleranță față de aceștia. 237 de persoane s-a deplasat la Viena pentru a-l prezenta împăratului, dar delegația românilor nu a fost primită de acesta. Astfel, s-a solicitat șefului Cancelariei imperiale să-l prezinte, documentul fiind anexat cererii, într-un plic sigilat. Fără a fi citit, a fost restituit prin autoritățile maghiare lui I. Rațiu, președintele Partidului Național Român (P.N.R.), partid inițiator al demersului. Memorandul a fost tipărit și răspândit în Transilvania și monarhie, dar faptul a fost calificat delict, pe considerentul că documentul conținea afirmații contrare legii.

[modifică] Procesul Memorandiștilor

Semnatarii Memorandumului (1892)
Semnatarii Memorandumului (1892)

Denunțul penal inițial, împotriva lui E. Brote, proprietar al tipografiei în care s-a imprimat Memorandul, a fost extins ulterior asupra tuturor membrilor Comitetului P.N.R. În iulie 1893, P. N. R. a adoptat o moțiune de dezmințire a acuzațiilor guvernului, Memorandul fiind asumat ca reprezentativ pentru națiunea română, iar procesul declarat ca unul intentat națiunii române. În urma unor discuții eșuate la Budapesta, la care a fost invitat I. Rațiu, și ca urmare a presiunilor venite dinspre unii parlamentari, guvernul a accelerat măsurile împotriva românilor și, la 31 martie 1894, s-a aprobat actul de acuzare și s-a stabilit începerea procesului.

În 7 mai 1894, la Cluj, au fost judecați 20 de inculpați: I. Rațiu, G. Pop de Băsești, V. Lucaciu, I. Coroianu, T. Mihali, A. Suciu, S. Albini, G. Tripon, D. Comșa, D. P. Barcianu, N. Cristea, P. Barbu, M. Veliciu, R. Patiția, B. Rațiu, G. Domide, N. Roman, I. Munteanu, D. Roman și I. Duma. În apărarea acuzaților s-au angajat avocați, publiciști, oameni de cultură, între care: A. Frâncu, A. Isac, A. Mureșianu, Șt. Cicio Pop, V. Braniște, F. Hossu Longin, C. Brediceanu etc.

Avocații, apărători ai memorandiștilor
Avocații, apărători ai memorandiștilor
În timpul procesului, au avut loc confruntări între părți, tot mai puțin de natură juridică și tot mai mult politică. La 10 mai, apărătorii s-au retras în bloc, iar acuzații, deveniți și apărători, au dezvoltat pledoarii de înaltă ținută, accentuând ideea ce domina mișcarea memorandistă și anume, că la Cluj, se judeca întreaga națiune română. Rechizitoriul procurorului a transformat la final totul într-un delict de presă, cerându-se condamnarea memorandiștilor. În apărarea inculpaților a luat cuvântul pentru toți I. Rațiu, rostind un discurs memorabil, în care a sintetizat nu doar esența procesului ci și mișcarea politică românească în ansamblu, cu năzuințele și obiectivele sale. La 25 mai 1894, inculpații au fost găsiți vinovați și condamnați, în total, la 31 de ani și 8 luni de temniță și plata cheltuielilor de judecată.

[modifică] După proces

Până la finalizarea recursului, condamnații au fost lăsați în libertate, sub supraveghere polițienească. P.N.R. a fost desființat, la 16 iulie 1894, și s-au luat măsuri împotriva tuturor celor care au manifestat un rol activ în mișcarea memorandiștilor. Recursul a fost respins și, la 27 iulie 1894, condamnații au fost întemnițați: I. Rațiu, V. Lucaciu și I. Coroianu la Seghedin, ceilalți, la Vác. Valul de simpatie declanșat, dar și radicalizarea atitudinii naționalităților ne-maghiare și, se pare, nu în ultimul rând, intervenția Regelui Carol I al României, au dus la grațierea de către împărat a memorandiștilor, la 15 septembrie 1895.

[modifică] Bibliografie

  1. Liviu Maior, Memorandul. Filosofia politico-istorică a petiționalismului românesc, București, Fundația Culturală Română, 1992.
  2. Memorandul. 1892-1894. Ideologie politică și acțiune politică românească, ed. II, București „Progresul Românesc”, 1994.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/25_mai_-_%C3%8Encheierea_Procesului_Memorandi%C8%99tilor_de_la_Cluj"