De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istoricul clădirii
Pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14 din Cluj-Napoca, foarte aproape de clădirea Universității „Babeș-Bolyai”, se află clădirea care adăpostește Biblioteca Academiei, Filiala Cluj. Biblioteca a fost înființată în 1950, odată cu organizarea filialei locale a Academiei Române, căreia i se subordonează, de altfel. Acest patronaj face din ea o instituție de cercetare enciclopedică avansată.
Fondurile sale au fost constituite din cele ale unor instituții de educație confesionale locale, precum Colegiul unitarian, Colegiul reformat și cel romano-catolic, fiecare dintre acestea numărând între 60.000 și 80.000 de volume. La acestea s-au adăugat fondurile altor biblioteci din Transilvania, cum au fost cele ale franciscanilor, ale episcopiei romano-catolice de la Satu Mare și a Liceului greco-catolic de la Blaj. Astăzi, Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, are un fond de cca 600.000 de unități bibliologice, fiind cea mai mare deținătoare de publicații de tezaur și patrimoniu din România, cu aproximativ 100.000 de manuscrise și tipărituri de dinainte de anul 1.800, 10.000 de manuscrise cu o vechime de 7 secole, 177 de incunabule, cca 4.000 de volume de carte veche românească, germană și maghiară, o colecție de codice medievale din biblioteca lui Timotei Cipariu. Se mai adaugă o impresionantă colecție de Biblii (1.000 de ex.), cca 9.000 de tipărituri din sec. XVIII-XIX și foarte multe ediții princeps ale unor scrieri științifice din secolele XVI-XVII (Copernic, Galileo Gallilei, Newton).
[modifică] Detalii arhitectonice
Ca arhitectură, biblioteca clujeană reprezintă un exemplu al stilului așa-zis „brutalist” (de la expresia franceză béton brut), care s-a dezvoltat după al doilea război mondial, până prin deceniul al optulea al sec. al XX-lea. Caracteristica de bază a acestor construcții constă, după cum o spune și numele stilului lor, în folosirea betonului brut, nefinisat, și a formelor geometrice. Construit în 1975, într-un stil diferit de cele ale clădirilor istorice învecinate, sediul Bibliotecii Academiei Române Cluj trebuia să fie reprezentativ pentru epoca sa.
Dacă structural și ca dimensiune, clădirea se încadrează destul de bine în ansamblul arhitectural al zonei, sub cel al elementelor stilistice decorative, aceasta face o clară notă discordantă, prin suprapunerea pereților de sticlă cu o structură de beton greoaie și umbroasă, în care folosirea repetitivă a rombului crează impresia unei țesături uriașe aruncate peste întreaga clădire. Ea face ca spațiile interioare să nu aibă nici lumină și nici căldură suficientă, mai ales iarna, ceea ce constituie un eșec din perspectiva așa-numitului curent utilitarist din arhitectura contemporană.
[modifică] Bibliografie
- http://biblioteca.acad-cluj.ro/index5ffe.html?q=node/6/ consultat la 2 oct. 2023.
- György Gaal, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt-Cluj-Napoca, Editura Tortoma-Asociația Kolozsvar Tarsaság, 2014, p. 181-182. ISBN 978-973-8995-17-8.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Brutalism/ consultat la 2 oct. 2023.
