De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 12/24.06.1889 (1890?), Burjuc, jud. Hunedoara – d.16.07.1953, Sighetu Marmației, jud. Maramureș.
Publicist, poet, folclorist, traducător, editor, tipograf.
Fiu al învățătorului Anghel Bornemisa și al Elenei, a urmat școala primară în localitatea natală, iar liceul la Orăștie și Brașov. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regale Maghiare din Budapesta, pe timpul studiilor fiind unul din beneficiarii bursei Gojdu. A obținut titlul de doctor în litere la Universitatea din Budapesta în anul 1914.
Odată cu izbucnirea războiului a fost mobilizat în armată austro-ungară, în anul 1915 dezertând și refugiindu-se în Vechiul Regat, unde s-a angajat profesor la Turnu Măgurele. Între anii 1916-1918, s-a înrolat voluntar în armata română. În anul 1918 a fost profesor la Liceul „Regina Maria” din Chișinău.
S-a afirmat ca publicist, poet, folclorist, traducător și, nu în ultimul rând, ca editor și tipograf. A debutat cu versuri la Foaia interesantă de la Orăștie, contribuind apoi la publicații precum: Tribuna (Arad), Libertatea (București), România nouă (Chișinău), Răsăritul (Chișinău), Cosânzeana, Patria, Transilvania, Țara noastră, Hyperion etc. În anul 1911 a fondat la Orăștie revista Cosânzeana, care a apărut ulterior la Cluj între anii 1922-1928 și revista Lumea și Țara, apărută la Cluj între anii 1923-1940, mutată la București în intervalul 1940-1944. A editat Almanahul scriitorilor de la noi (1912). A înființat la Orăștie o librărie românească și mai multe edituri și tipografii la Orăștie, Cluj și Turda.
Stabilit la Cluj în anul 1922, a ocupat mai mulți ani funcția de consilier municipal, ajutor de primar (în timpul lui Coriolan Tătaru) și, în final, pe cea de primar al Clujului, între 01.02.1932-11.06.1932 și 29.09.1938-11.09.1940. Această calitate a deținut-o în două perioade grele, prima sub efectele crizei economice, a doua în pragul și la începutul celui de-al doilea război mondial. Astfel, în limitele generate de contextul economic și istoric menționat, s-a preocupat de cât mai buna administrare a orașului, de reglementarea funcționării diferitelor instituții și servicii subordonate primăriei, de demersuri în vederea sistematizării orașului organizând un concurs de idei, a susținut publicarea de către Octavian Buzea a monografiei orașului, Clujul: 1919-1939.
A fost activ în viața politică a vremii, fiind membru al Partidului Național Român, după care, urmându-l pe Octavian Goga căruia i-a rămas fidel colaborator în timp, în Partidul Poporului (1920), apoi în Partidul Național Creștin (1935). În anul 1919 a fost ales deputat de Hunedoara din partea Partidului Național Român, în anul 1926 find reales pe listele Partidului Poporului. O scurtă perioadă de timp, între 28.12.1937-09.02.1938, a fost ministru, subsecretar de stat la cultură în guvernul Goga-Cuza.
A fost în mai multe rânduri președinte al Sindicatului Presei Românești din Ardeal și Banat. A fost președintele Secțiunii Social-Economice a Astrei și vicepreședinte al Ligii Antirevizioniste Române.
Decedat în închisoarea de la Sighet, locul mormântului este încă necunoscut.
[modifică] Opera
- Cele mai frumoase cântece populare din Ardeal şi Banat (1926)
- Dor şi jale (1926)
- Nouăzeci şi opt de cântece de dragoste (1926)
- Duhul cel rău (roman) (1927)
- Durerile Ardealului (1927)
- Sufletu-mi de odinioară (versuri) (1929)
- Cum s-ar putea înfăptui o Românie nouă şi fericită (1932)
- De ce nu poate fi plugarul român comunist (1933)
[modifică] Bibliografie
- Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 117, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3
- Lazăr, Marian. Primarii Clujului. 1919-2012, vol.I. –Cluj-Napoca : tipărit la GPO Graphics S.R.L., 2013, p.190-119. ISBN: 978-973-0-14577-9
- Lechințan, Vasile. Primăria clujeană în perioada interbelică, în 80 de ani de administrație românească la Cluj-Napoca, vol.I/Dan Brudașcu (coord.). – Cluj-Napoca : s.n., 1999, p. 69-70, 89-94.
- Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.49. ISBN 973-686-102-3
