De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Născut la 15 iunie 1797 sau 13 februarie 1800, Colțești (Astăzi Rimetea, jud. Alba) - decedat la 24 iunie 1897, Cluj. Lingvist, istoric și profesor transilvănean, de origine maghiară, membru al Academiei Maghiare de Științe.
Provine dintr-o familie unitariană, bunicul său patern fiind un meșter tâmplar sas din Brașov, pe nume Welmesh și poreclit de localnici Brassai, adică „Brașoveanul”. Începe școala la Aiud, apoi continuă la Colegiul Unitarian din Cluj, pe care-l absolvă în 1821. Activitatea lui Sámuel Brassai s-a răsfrânt asupra unei palete largi de științe și discipline școlare, de la matematică, literatură, limbă, biologie, geografie, istorie, economie, statistică, muzicologie, estetică, critică până la teologie și filozofie.
Mare parte din activitatea didactică și-o desfășoară la Colegiul Unitarian din Cluj, unde predă istorie, geografie, matematică, filozofie și științele naturii (1837-1848), fiind primul profesor care a folosit limba maghiară în predare, în loc de latină. Este cunoscut și ca participant la revoluția maghiară de la 1848, fiind, totuși, unul dintre cei care a militat pentru o înțelegere între românii și maghiarii din Transilvania.
După o perioadă de aproape un deceniu, petrecută la Budapesta, Sámuel Brassai se întoarce în 1859 la Cluj, reluându-și postul de profesor la Colegiul Unitarian. Este numit și director onorific al Societății Muzeului Ardelean, iar după înființarea Universității la Cluj, în 1872, este numit profesor de matematică. Timp de doi ani, 1879-1880, este rector al Universității „Ferenc Joseph” din Cluj.
A contribuit la dezvoltarea vieții culturale din Transilvania, fiind redactor al revistei „Vasárnapi Újság” (Foaia de duminică) din 1834, încurajând răspândirea științelor „utile”. Fiind o personalitate cu preocupări foarte diverse, Sámuel Brassai putea fi văzut îngrijind plantele în Grădina Botanică a Clujului (cea aparținând de Societatea Muzeului Ardelean, în zona actualei străzi a Clinicilor), predând cursuri de limbi orientale la Universitate sau lucrând pentru „Revista de istorie literară comparată”, unde publica și profesorul român al universității clujene, Grigore Silași. În 1837, a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe din Budapesta, iar în 1887, membru onorific al acesteia.
[modifică] Opera (selectiv)
- Bévezetés a világ, föld és státusok esmeretére (Introducere în cunoașterea lumii, pământului și stărilor) – 1834;
- Bankismeret (Cunoaștere bancară) – 1842;
- A fiatal kereskedõ arany abc-je. Montag R.J. után (Abc-ul de aur al tânărului negustor. După M.R.J.) – 1847;
- Magyar vagy cigány zene. Elmefuttatás Liszt Ferencz: Czigányokrol irt könyvére (Muzică maghiară sau țigănească. Studiu despre cartea scrisă de Liszt Ferencz) – 1860;
- Euklides elemei XV könyv (Cartea a XV-a a elementelor lui Euclid) – 1865;
- Néhány algebrai fogalmakról -1857;
- Commentator commentatus. Tarlózások Horatius satiráinak magyarázói után (Antologie după explicațiile satirei lui Horatius) – 1872;
- Paraleipomena kai katorthoumena. Virg. Aen.I. és II. Könyve magyarázata (Explicația cărții I și II a lui Virg. Aen.) - 1873;
- Algebrai gyakorlatok (Culegere de algebră, 2 vol.) – 1883-1884;
- A jövõ vallása (Religia viitorului) – 1886;
- Vallás és hit (Religie și credință) – 1887;
- A növény nevek leirása (Descrierea numelor de plante) – 1888;
[modifică] Bibliografie
- Istoria Clujului / Ștefan Pascu. – Cluj-Napoca: Întreprinderea Poligrafică, 1974, p. 245; 350;
- Personalități clujene (1800-2007) : dicționar ilustrat / Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 94-95. ISBN ISBN 973-35-0414-93.
- http://gradinabotanica.ubbcluj.ro/scurt-istoric/ consultat la 14 dec. 2022.
